Rupturile de pe lanţurile de aprovizionare provocate de pandemie şi războiul pornit de Rusia contra Ucrainei au făcut clar pentru Uniunea Europeană cât de importantă este independenţa sau diversificarea surselor de materii prime şi de energie. Revoluţia verde şi a electromobilităţii ar întări independenţa energetică, dar pentru înfăptuirea ei, statele europene vor depinde de importurile de metale rare, în special de litiu.
Acest sector - producţie de litiu, procesare, exporturi şi exporturi de baterii – este dominat de ţări non-UE precum China şi SUA. Însă pe piaţă se profilează un jucător apropiat de Uniune doar geografic, Serbia, o ţară tot mai nealiniată la valorile şi politicile europene.
Gigantul CATL (Contemporary Amperex Technology), unul dintre cei mai mari producători de baterii electrice cu litiu din lume şi care vine din China, vrea să-şi contruiască o fabrică imensă în Ungaria pentru a profita de concentrarea de producători de maşini electrice şi de componente auto de acolo şi din regiune. Aceasta va fi a doua uzină de celule pentru acumulatori pe care compania o va avea în Europa.
La sud, la vecinii sârbi, un gigantic proiect minier centrat pe litiu pare mort în faşă cu toate că ani de zile despre el s-a spus că va face din Serbia un pol al industriei litiului, devenit un metal preţios, şi al electromobilităţii. Proiectul, condus de colosul anglo-australian Rio Tinto, a fost suspendat la începutul anului acesta de premierul Ana Brnabic din motive care, oficial, ţin de protecţia mediului, dar care se prea poate să ţină de vânătoarea de voturi.
Înainte de alegerile din aprilie populaţia a ieşit în stradă pentru a protesta contra dezvoltării proiectului Jadar, iar Brnabic l-a oprit. Dar, după cum informează Serbian Monitor, Rio Tinto n-a încetat să facă pregătiri, continuând să achiziţioneze terenuri în zonă.
De aceea, analiştii şi localnicii se întreabă dacă „revoluţia“ litiului din Serbia a fost cu adevărat înăbuşită. Preşedintele ţării, Aleksandar Vucic, aminteşte frecvent că dacă renunţă la litiu, Serbia face cea mai mare greşeală.
Poate că nu este ceva străin de potenţialul pe care îl are Serbia în sectorul metalelor rare faptul că de câteva luni premierul ungar, Viktor Orban, îl curtează pe Vucic.
Pe lângă ideologie, Orban şi partidul său îşi orientează politicile şi în funcţie de repere mai pragmatice. Spre exemplu, gazele ruseşti, la care Ungaria nu vrea să renunţe nici în ruptul capului, fac ca facturile la gaze ale gospodăriilor maghiare să fie printre cele mai mici din UE.
Cu o investiţie chinezească de peste 7 miliarde de euro, Ungaria va avea o uzină gigant, poate cea mai mare din Europa, care va produce baterii cu litiu, iar ţara vecină ar avea materia primă.
Vucic, la rândul său, curtează Beijingul, acuzat adesea că foloseşte companiile uriaşe chineze precum CATL pentru a-şi extinde influenţa în străinătate. Premierul Brnabic a explicat îngheţarea proiectului Jadar prin faptul că Rio Tinto nu a furnizat suficiente informaţii localnicilor din zona viitoarei mine de litiu şi nici guvernului, dar oficialul nu a dat asigurări că exploatarea nu va mai exista.
A rostogolit responsabilitatea spre viitorul guvern. După alegeri, o parte din miniştri au relansat campania de promovare a proiectului.
Vicepremierul Zorana Mihajlovic, care ocupă şi funcţia de ministru al mineritului şi energiei, a spus că o mină de litiu, o fabrică de baterii şi o uzină de maşini electrice ar face ca PIB-ul Serbiei să crească cu peste 25%.
Ea nu a menţionat Rio Tinto, dar acesta este jucătorul cu cele mai înaintate planuri. O analiză a Financial Times a găsit că opt din totalul de 20 de proiecte legate de litiu din Europa sunt în Serbia.
Dintre acestea, Jadar era cel mai avansat. Iar producătorii de baterii pentru maşini electrice se extind rapid în ţări vecine.
În aceste condiţii, Balcanii şi în special Serbia par cele mai la îndemână surse de materie primă. Proiectul Jadar ar valora, după estimările Rio Tinto, 2,4 miliarde de euro şi ar include cea mai mare mină de litiu din Europa.
În prezent Portugalia are cea mai dezvoltată industrie a litiului de pe continent pentru că deţine singura mină de litiu, dar produce circa 900 de tone pe an.
Spre comparaţie, Australia produce 40.000 de tone de litiu pe an. Cehia are şi ea rezerve considerabile din acest metal rar, însă guvernul nu a decis ce va face cu ele. Cei mai mari exportatori de baterii cu litiu sunt SUA şi China, dar Rusia vrea să intre în forţă pe piaţă. Rosatom, specializată mai degrabă pe energie nucleară, a anunţat planuri pentru construirea celei mai mari fabrici de baterii cu litiu din Europa. Preţul litiului a crescut cu 355% într-un an. Problema cu Serbia este că această ţară se îndepărtează tot mai mult de UE, apropiindu-se în schimb de concurenţii acesteia, Rusia şi China, la fel cum face şi Ungaria, de altfel. De asemenea, Belgradul încurajează crearea de tensiuni în fostele republici iugoslave care şi-au câştigat independenţa prin războaie sângeroase. Iar Vucic vrea să-şi întărească armata.
