Ratingul Ungariei ar putea fi retrogradat luna aceasta la categoria "junk" după ce agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a plasat calificativul "BBB-" al ţării sub supraveghere cu implicaţii negative, scrie Bloomberg.
Ungaria riscă astfel să devină noul focar al crizei datoriilor în Europa de Est, pentru că se confruntă cu o situaţie asemănătoare cu cea a ţărilor din zona euro care au avut nevoie de susţinere de la UE şi FMI: are datorii mari şi a intrat în colimatorul agenţiilor de rating. În cazul Greciei, de exemplu, ţara care are cea mai mare datorie ca pondere în PIB, de aproape 150%, criza a început după ce agenţiile de evaluare financiară au decis să retrogradeze ratingul ţării, ca urmare a problemelor cu deficitul. În mai puţin de doi ani Grecia, care este însă un caz special în Europa, a fost retrogradată de la un rating din categoria "investment grade" la calificativul "CCC" (dat de S&P), cel mai redus acordat vreunei ţări şi mai slab decât al unor state precum Burkina Faso sau Kenya. Ratingul S&P pentru România este "BB+".
Ungaria are cea mai ridicată datorie publică din regiune, de 81% din PIB la finalul anului trecut, iar o posibilă decizie de retrogradare a calificativului din partea agenţiilor ar putea duce la creşterea costurilor de împrumut ale ţării, în condiţiile în care investitorii tind să evite activele riscante. Guvernul a redus oferta de titluri pe care le scosese la vânzare pe 10 noiembrie după ce randamentele au atins cea mai ridicată valoare din ultimii doi ani, iar forintul s-a depreciat, înregistrând cel mai slab curs din ultimii doi ani şi jumătate, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea guvernului de a finanţa datoria publică, notează Bloomberg.
Politicile imprevizibile adoptate de guvernul ungar, inclusiv taxele speciale aplicate anumitor industrii şi forţarea băncilor de a accepta pierderi prin stabilirea unui curs valutar fix la care pot fi rambursate creditele în valută, afectează negativ investiţiile şi creşterea într-un moment în care mediul economic se deteriorează, şi-a motivat S&P decizia.
În 2008 Ungaria a apelat la ajutorul FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, dar odată cu venirea la putere a primului-ministru Viktor Orban, guvernul a decis să nu mai reînnoiască acordul cu instituţia financiară internaţională pentru a avea mai multă libertate de mişcare şi posibilitatea de a se folosi de politici "neortodoxe" pentru a reduce datoria publică. Deşi Orban este conştient de pericolul reprezentat de datoria publică mare, pe care a catalogat-o drept "duşmanul numărul unu" al ţării sale, el nu a reuşit să vină cu măsuri concrete de reducere a acesteia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
