În ultima sa zi ca editor al Financial Times, Lionel Barber a vorbit despre cum s-a schimbat lumea prin prisma crizei financiare, ascensiunii Chinei şi revoluţiei tech. În decursul celor 14 ani în care a ocupat această poziţie, care au fost cele mai importante momente sau cele mai importante trenduri despre care Barber crede că au transformat lumea?
Fostul editor al FT crede că au existat trei mari trenduri în ultimii 15 ani. Unul ar fi criza financiară şi ceea ce a urmat după. A existat un şoc economic şi financiar uriaş. Lumea aproape s-a prăbuşit în 2008. Şi mai apoi, a existat o reacţie politică, şi anume ascensiunea populismului şi respingerea globalizării.
Al doilea trend în opinia lui Lionel Barber ar fi ascensiunea Estului, ascensiunea Chinei, procesul prin care China a devenit a doua superputere economică şi din ce în ce mai asertivă, cu India venind puternic din urmă.
Al treilea este legat de schimbările tehnologice, această „revoluţie“, simbolizată într-un fel de smartphone, care a schimbat vieţile tuturor şi, cu siguranţă, modul în care presa funcţionează.
Cu privire la această revoluţie tech, Barber consideră că suntem doar la începutul procesului. Nici măcar nu am început să vedem ce vor putea face machine learning şi AI.
Pentru Barber, este vorba puţin despre om vs. maşină. Iar jurnaliştii trebuie să recapete controlul, în opinia sa. Jurnaliştii, mintea umană nu pot fi replicate. Judecata este de o importanţă masivă în presa de astăzi.
AI şi machine learning pot ajuta jurnaliştii în procesul de sortare şi prioritizare, dar trebuie să existe limite, consideră fostul editor FT.
Revenind la criza financiară, reacţiile continuă să se manifeste. Prima reacţie a fost una de respingere a globalizării. Mai apoi, în paralel s-a manifestat o concentrare a puterii financiare, în mod paradoxal. În urma crizei, băncile au devenit mai mari, nu mai mici. Lionel Barber consideră că aceasta este o problemă.
Cu 30 de ani în urmă, reacţiile şi temerile populare aveau legătură cu bunurile, libertatea de mişcare a bunurilor. Mai apoi, poate în timpul crizei financiare, a fost vorba de libertatea de mişcare a capitalului. Acum, este vorba despre oameni. Vom continua să asistăm la mişcări demografice, în opinia lui Barber.
Există de asemenea o revenire către naţionalism şi economia naţională în detrimentul lanţurilor de aprovizionare integrate.
În ceea ce priveşte ascensiunea Chinei, Lionel Barber îşi aminteşte de momentul în care un diplomat chinez a folosit pentru prima dată termenul de „a doua superputere“. Era 2006, iar China nu mai folosise până atunci termenul respectiv.
Beijingul s-a schimbat, clasa de mijloc chinezească s-a dezvoltat, iar acum companiile chinezeşti devin globale. Este un fenomen vizibil, tangibil, real, spune Barber. La fel şi în cazul Indiei.
