Circa 75% din ei au primit oferte de a învăţa în afara graniţelor şi puţini au în plan să se întoarcă în România pentru că vor să meargă la şcolile pentru care s-au pregătit încă de la creşă şi pentru că, din păcate, în străinătate încă întrevăd mai multe posibilităţi ca în ţară.
„Întotdeauna m-am gândit că aş vrea să plec în străinătate la studii şi, dacă până în clasa a opta visam la SUA, de atunci, când mama a crezut că este mai bine să rămân la această şcoală, a început să îmi placă tot mai mult Marea Britanie şi ideea de a studia acolo. Nu cred că dacă plec sunt mai puţin patriotă sau mai puţin româncă, dar fiecare se gândeşte la el, la nevoia de a avea acces la cea mai bună educaţie. Nu cred că mă voi întoarce, dar există întotdeauna o şansă ca lucrurile să evolueze altfel“, spune Meda Tătaru, o proaspătă absolventă a Transylania College. Ea urmează să plece în Marea Britanie pentru a se pregăti pentru o carieră de graphic designer în biochimie, iar studiile şi le va plăti cu ajutorul unui împrumut garantat de statul britanic, care acoperă taxele de 9.000 de lire pe an şi pe care ar trebui să-l returneze în 30 de ani de la absolvire. Condiţia este să aibă un salariu mai mare de 21.000 de lire/an, iar dacă nu va ajunge să facă acest bani împrumutul se va prescrie, lucru valabil pentru orice student membru al Uniunii Europene.
Pentru început, Meda vrea să se angajeze, din al doilea an de facultate, ca ospătar, vânzătoare sau menajeră în lanţuri hoteliere pentru că, spune ea, îi place să comunice cu oamenii, este foarte organizată şi de mică şi-a dorit acest lucru. Ce-i drept, însă, în străinătate, aproape toţi studenţii îşi încep cariera profesională având un astfel de job, care le permite să se întreţină, dar să şi acorde atenţie studiilor. În plus, este un mod de a învăţa că funcţiile vin odată cu experienţa şi că o poziţie de conducere nu se câştigă imediat după absolvirea facultăţii şi fără să fi lucrat înainte.
Şi Sergiu, „head boy“ (reprezentant - n. red.) al Transylvania College de anul acesta, este hotărât să meargă să înveţe în străinătate. A optat pentru cinci facultăţi din alte ţări, dar cel mai mult vrea să studieze ştiinţe juridice la London School of Economis, de unde a şi primit ofertă deja. Tânărul susţine că s-a apropiat mai mult de modul în care se practică dreptul în Marea Britanie, care este bazat mai mult pe precedent decât pe legi şi pe Constituţie, dar că mereu va şti că România este casa lui. Totuşi, şansele să se întoarcă în ţară sunt mici, având în vedere că în România nu ar putea folosi ceea ce a învăţat afară.
„Sunt de 12 ani în această şcoală şi întotdeauna mi-am dorit să merg să studiez în străinătate. Mi se pare că aş irosi munca de până acum dacă nu aş face acest pas, cred că este cursul logic pe care trebuie să-l urmez. Nu suntem foarte diferiţi de alţi tineri de vârsta noastră, pentru că în orice şcoală, dacă munceşti, poţi ajunge la Harvard, cu siguranţă. Dar aici ni se spune mai repede că trebuie să muncim, din clasa a noua avem practică. Am devenit responsabili mai devreme“, explică Sergiu.
Transylvania College este acreditată pe programa de studiu românească, pe programa naţională a Angliei şi pe programa Cambridge. Elevii încep să se pregătească mai intens pentru a studia la o universitate din afara ţării în ultimii doi ani de liceu (clasa a unsprezecea şi a douăsprezecea), când îşi aleg patru, respectiv trei materii pe care vor să le studieze.
La finalul fiecărui an ei au parte de stagii de practică ce durează două săptămâni, astfel că în ultimul an de liceu au o idee mai clară despre ce profesie ar vrea să aibă. În plus, din clasa a noua încep să lucreze la eseul prin care „se vând“ şcolilor din străinătate şi care, până în clasa a douăsprezecea, se modifică şi de câteva zeci de ori, cu ajutorul consilierului în carieră al şcolii.
„Cel mai de preţ lucru pe care mi l-a dat şcoala este gândirea liberă, «outside the box» şi obişnuinţa de a pune întrebări. Mi-am dorit dintodeauna să lucrez în IT, ai mei au fost programatori, iar de mic am fost conectat la acest mediu. Cred că aş vrea să am propria companie sau să fiu freelancer. Am ales să merg în străinătate pentru că britanicii sunt mult mai axaţi pe lucruri mai practice în învăţare, au o programă adaptată la nevoile pieţei. Şi investesc mult în tehnologie, până la a finanţa proiecte academice ale studenţilor“, precizează Bogdan, proaspăt absolvent al Transylvania College. El susţine că ar vrea să se întoarcă în Cluj după terminarea studiilor sau după ce va reuşi să muncească din mai multe colţuri ale lumii. Bogdan a primit o ofertă de la University of Southampton, una dintre cele mai bune universităţi de la nivel global.
Printre domeniile pentru care absolvenţii de clasa a douăsprezecea din cadrul instituţiei de învăţământ din Cluj au optat se mai numără şi managementul afacerilor, artă sau relaţii economice internaţionale.
În prezent, aproximativ 600 de copii sunt înscrişi la Transylvania College, de la creşă la clase de liceu. Circa 80% din elevii colegiului sunt români şi doar 20% sunt copii de expaţi. Campusul are şi o bază sportivă, piscină, o sală de evenimente, o sală multifuncţională, un centru de arte creative şi un internat, iar anul acesta a avut a doua serie de absolvenţi de clasa a doisprezecea.
Taxele percepute de instituţia de învăţământ din Cluj variază de la circa 3.300 de euro net pe an pentru programul prelungit de creşă şi 5.000 de euro net pe an pentru clase de liceu (taxe în care nu sunt incluse costuri adiţionale pentru taxa de campus, masă, rechizite, uniforme, manuale, transport sau participări la concursuri sau serbări.
Anul trecut, brandul Transylvania College a înregistrat venituri totale de aproximativ 1,6 milioane de euro prin Fundaţia Transylvania College şi alte circa 2,5 milioane de euro prin Transylvania College. The Cambridge International School in Cluj (care înglobează activitatea grădiniţei Happy Kids, a şcolii primare, gimnaziale şi a liceului care este acreditat Cambridge din anul 2010), conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Potrivit reprezentanţilor şcolii, aceste venituri acoperă aproximativ 80% din cheltuielile operaţionale, restul finanţării fiind asigurat din credite şi sponsorizări.
