Bugetul total negociat cu UE pentru perioada 2007-2013 pentru infrastructura de transport prin POR este de 867 de milioane de euro, iar in cazul in care toate proiectele sunt aprobate rata de absorbtie va ajunge la circa 150%.
De aceea, bugetul initial va trebui suplimentat, scrie lunarul Business Construct, care va aparea pe 29 mai impreuna cu Ziarul Financiar.
"Pe axa prioritara 2, de reabilitare a infrastructurii locale si regionale, am avut un succes aproape neasteptat. Va trebui sa ne gandim cum sa mai facem rost de bani. Pana la sfarsitul acestui an vom epuiza practic bugetul alocat. Una dintre solutii ar putea fi sa luam bani de la axele prioritare cu cereri de finantare mai mici", a declarat Gabriel Friptu, director general al Autoritatii de Management pentru POR din cadrul MDLPL.
Conform estimarilor initiale ale ministerului, proiectele pentru cele 876 de milioane de euro se vor concretiza in reabilitarea sau constructia a 800 de kilometri de drumuri judetene, 400 de kilometri de strazi orasenesti si alti 200 de kilometri de sosele de centura. Constructorii se pot astepta la un an 2009 plin de licitatii, nu neaparat mari sau foarte mari cat mai ales multe si la nivel national.
Provincia da semne ca este mai atragatoare decat Capitala cand vine vorba despre investitii, chiar si imobiliare. Preturile uneori prohibitive cerute pe terenurile din jurul Bucurestiului, aglomerarea ofertelor pe majoritatea sectoarelor pietei imobiliare, in special pe rezidential, si, nu in ultimul rand, atingerea limitei de dezvoltare a Capitalei, acea linie dupa care nu mai exista infrastructura de niciun fel, au inceput sa-i convinga pe dezvoltatori ca provincia e mai profitabila.
Clujul, de exemplu, va primi anul acesta mai multe spatii comerciale decat Bucurestiul, iar un oras de putin peste 120.000 de locuitori ca Suceava va avea intr-un an trei centre comerciale.
La toate acestea se adauga banii europeni. Miliardele de euro de la Uniunea Europeana. Nu in ultimul rand, dupa ce febra imobiliarelor se va termina, tot provincia va lua crema investitiilor, ciclul economic fiind inchis cu investitorii care vor incepe sa achizitioneze mari portiuni de terenuri pe care sa faca agricultura de performanta.
Dupa cum anticipase Friptu intr-un interviu precedent acordat Business Construct, polul lucrarilor de constructii se va muta dinspre Capitala inspre provincie. Din cele 1,2 miliarde de euro cerute pentru constructia sau reabilitarea de drumuri, regiunile de nord-est si de sud-vest, Oltenia, au contribuit fiecare cu proiecte de cate cel putin 300 de milioane de euro. Si acesta este doar inceputul.
Ministerul Transporturilor va incepe si el licitatiile pentru culoarele europene, pentru reabilitarea caii ferate, Capitala jucand de aceasta data un rol minor in aceste proiecte. Noile vedete sunt regiunile neglijate pana acum.
Regiunea de dezvoltare de nord-est este cea mai saraca din Europa, conform Eurostat. Pozitia aceasta ii garanteaza insa mai multi bani de la Uniunea Europeana, pe principiul de invers proportionalitate (cu cat e mai saraca regiunea cu atat primeste fonduri mai mari).
Provincia are insa putine firme mari de constructii, iar cele din Capitala nu sunt extinse la nivel national. In cazul in care vor castiga licitatii in Moldova, de exemplu, firmele care acum graviteaza in jurul Bucurestiului va trebui sa mute, sa cumpere sau sa imprumute utilaje si sa angajeze, peste noapte, muncitori.
La ora actuala constructorii estimeaza ca mai au nevoie de cel putin 100.000 de angajati. Piata constructiilor nu da insa semne de slabire a ritmului titanic de crestere de pana acum. In primele trei luni ale anului constructiile au crescut cu peste 30%, nivel record absolut. Mai putini oameni inseamna mai putine lucrari si salarii mai mari.
Partea buna ar putea fi faptul ca prin mutarea centrului de greutate al constructiilor inspre provincie ar putea fi exploatata o resursa extraordinara, aproape nefolosita pana acum: forta de munca din mediul rural.
Ministrul muncii Paul Pacuraru a subliniat recent ca problemele de pe piata fortei de munca din constructii trebuie rezolvata cu solutii interne, adica forta de munca din mediul rural si atragerea inapoi in tara a constructorilor romani plecati pentru salarii mai bune in alte state. O veste buna pentru firmele locale de constructii este ca piata constructiilor din Spania scade vazand cu ochii.
Daca pe axa prioritara de reabilitare a infrastructurii rutiere autoritatile locale au concurat unele cu altele, in cursa intra un nou concurent puternic cand vine vorba despre banii pentru promovarea turismului: mediul privat. Directorii de moteluri, hoteluri, cabane sau de statiuni turistice se vor bate cu administratiile locale pentru cele peste 616 milioane date de UE pentru promovarea turismului.
"Va fi o competitie interesanta. Primariile vor avea avantajul ca si-au incercat abilitatile cu atragerea de fonduri pentru drumuri mai bune. Mediul privat se misca de obicei mai repede", este de parere directorul de la MDLPL.
Pana acum s-a depus un singur proiect pe axa 5, de turism, de catre regiunea de sud-est, in valoare de 9,5 milioane de lei, respectiv circa 2,6 milioane de euro.
Prioritatea numarul unu a fost insa bugetul alocat infrastructurii rutiere. Turismul urmeaza pe lista.
"Spuneam ca pot fi luati bani de la alte axe pentru drumuri. Ramane de vazut daca vom avea de unde. Estimam ca pe axa 5 situatia va fi asemanatoare cu cea de la infrastructura rutiera. Pana la finele anului vom avea o rata de absorbtie de circa 20%-25% pentru tot POR-ul, la doar un an, sau chiar mai putin, de la lansarea ghidurilor, ceea ce este bine. Pentru infrastructura bugetul e deja terminat", a spus Friptu.
Autoritatile locale mai au un avantaj in atragerea de investitii de la UE. Ele se pot uni, consilii judetene cu cele locale si cu primarii, de exemplu, si pot folosi aceeasi echipa de oameni pentru mai multe proiecte, ceea ce ar trebui, cel putin teoretic, sa creasca randamentul si sa asigure proiecte mai bune.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
