Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a solicitat în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) desfăşurată marţi, la Bruxelles, folosirea unor instrumente financiare pentru a combate efectele economice generate de criza din Ucraina, în vederea protejării companiilor şi a locurilor de muncă.
”Creşterile de preţuri la energie şi combustibil reprezintă o problemă care se suprapune peste sincopele apărute în lanţurile de aprovizionare. Efectele sunt importante, iar politicile fiscal-bugetare trebuie adaptate noilor condiţii. Economia trebuie protejată acum aşa cum şi cetăţenii statelor membre trebuie protejaţi. Pentru atenuarea efectelor, am cerut o mai mare flexibilitate în folosirea fondurilor existente din exerciţiul financiar 2014-2020, restructurarea unor mecanisme de finanţare, cum este de exemplu SURE, dar şi pentru găsirea unor noi modalităţi pentru finanţarea investiţiilor în energie regenerabilă şi în domeniul apărării. De asemenea, este necesar să identificăm noi măsuri de finanţare pentru gestionarea fluxului de refugiaţi, pentru integrarea acestora pe piaţa muncii şi pentru a le permite accesul la educaţie şi sănătate” , a precizat Adrian Câciu.
Ministrul roman de Finanţe a mai solicitat şi extinderea cadrului temporar pentru ajutoare de stat, în condiţiile în care este necesar spaţiu fiscal suplimentar pentru susţinerea economiei şi cetăţenilor, în vederea gestionării creşterii preţurilor şi a inflaţiei.
Tot cu ocazia reuniunii Ecofin, Adrian Câciu i-a prezentat omologului său ceh, Zbyněk Stanjura, poziţia României în privinţa revizuirii regulilor fiscale din Pactul de Stabilitate şi Creştere.
Cehia va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în al doilea semestru al acestui an, iar ministrul ceh al Finanţelor a dat asigurări că ajungerea la un compromis pe tema guvernanţei economice europene va fi una dintre priorităţile mandatului său.
Cei doi miniştri sunt de părere că revenirea la vechile reguli fiscale europene nu este realistă, fiind nevoie de o nouă abordare care să menţină plafonul maxim de 3% pentru deficitul bugetar. În acelaşi timp, eventualele soluţii de compromis ar trebui să se aplice unitar, pentru toate statele membre.
”România susţine asigurarea flexibilităţii pentru investiţii, inclusiv în ceea ce priveşte principalele provocări cu care ne confruntăm în materie de securitate şi de criză energetică. Din acest punct de vedere, salutăm angajamentul Cehiei de a trata prioritar reforma regulilor fiscale pe perioada Preşedinţiei Consiliului UE, cu asigurarea unui echilibru între viteza procesului şi calitatea rezultatului negocierilor. Într-un context critic din punct de vedere geopolitic, dar şi marcat de provocările creşterilor preţurilor la energie, a inflaţiei sau a perspectivei producerii unor blocaje în lanţurile de aprovizionare, reforma adecvată a regulilor fiscale din Pactul de Stabilitate şi Creştere poate duce la revigorarea investiţiilor necesare pe piaţa energiei şi în domeniul apărării. Din acest punct de vedere, criza preţurilor la energie poate fi atenuată şi cu ajutorul reformei Pactului de Stabilitate şi Creştere”” , a subliniat Adrian Câciu.
Pactul de Stabilitate şi Creştere limitează deficitul bugetar la 3% din PIB, iar datoria sub 60% din PIB la nivelul ţărilor membre UE. Aceste limite au fost suspendate în 2020 pentru a permite guvernelor să ia măsuri împotriva pandemiei. Discuţiile actuale la nivel european vizează revenirea la limitele impuse prin Pactul de Stabilitate în 2023
