Companii

Analiză ZF. Fabricile de medicamente, scoase din schema de plafonare la energie. Costurile suplimentare se ridică la câteva milioane de euro pentru producătorii locali

Primele cinci fabrici de medicamente de pe piaţa locală sunt Zentiva, Terapia, Sandoz, Antibiotice şi Biofarm. Toate cele cinci fabrici locale au afaceri de peste 50 mil. euro şi peste 250 de angajaţi, ceea ce înseamnă că nu intră în categoria IMM-urilor, care beneficiază de preţ plafonat la energie electrică pentru 85% din consumul mediu lunar.

Primele cinci fabrici de medicamente de pe piaţa locală sunt Zentiva, Terapia, Sandoz, Antibiotice şi Biofarm. Toate cele cinci fabrici locale au afaceri de peste 50 mil. euro şi peste 250 de angajaţi, ceea ce înseamnă că nu intră în categoria IMM-urilor, care beneficiază de preţ plafonat la energie electrică pentru 85% din consumul mediu lunar.

Autor: Georgiana Mihalache

11.09.2022, 10:56 530

Până la 1 septembrie 2022, preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică a fost de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus pentru consumatorii noncasnici O ordonanţă de urgenţă a modificat schema iniţială şi a scos marii contribuabili din aplicarea acestui plafon de preţ în cazul energiei electrice Operatorii din industria alimentară, IMM-urile, spitalele publice şi private, creşele, instituţiile publice au rămas în continuare cuprinse în schemă.

Producţia locală de medicamente este printre industriile afectate de o ordonanţă de urgenţă prin care autorităţile au modificat schema de plafonare la energie, marii producători ieşind din rândul companiilor care au un preţ maxim facturat. Acest lucru înseamnă costuri suplimentare pentru fabricile locale de medicamente, care pot ajunge şi la 2 milioane de euro până la final de an şi care se vor vedea în investiţii puse în aşteptare şi medicamente retrase.

„Circa 5,5 milioane de lei anualizat în plus înseamnă cheltuieli în plus cu costurile de producţie, în condiţiile în care noi nu vom putea cuprinde în preţuri absolut nimic din această creştere (preţurile la medicamente sunt reglementate de stat – n.red.). Vor fi fabrici care se vor închide parţial sau total. Aştept să văd cum se va implementa, dar în mod sigur aceşti 5,5 mil. lei în plus în cazul Terapia vor trebui să fie compensaţi de undeva. Probabil vor fi puse pe aşteptare anumite investiţii, cel puţin pentru moment“, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, unul dintre cei mai mari producători locali de medicamente.

Şi Zentiva România, cel mai mare pro­ducător local de medicamente, atrage atenţia că noile modificări vor duce la scăderea resurselor producătorilor pentru investiţii şi dezvoltare. Iar în final, pacienţii vor avea de suferit din cauza medicamentelor retrase pentru că devin nerentabile.

„Practic peste noapte, grupul de companii Zentiva în România are un impact negativ de 2 milioane euro pentru perioada septembrie - decembrie 2022. Noi, ca producător de medica­mente generice, me­dicamente accesibile, ne uităm cu îngri­jorare la creşterea costului de producţie. Aşa cum am menţionat în toate discuţiile cu autorităţile, preţul cel mai mic din Europa, împreună cu taxa clawback reprezintă o povară care a condus la dispariţia a peste 2.500 de medicamente în ultimii ani“, a transmis pentru ZF şi Simona Cocoş, director general al Zentiva România & Moldova.

În cazul Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, costurile suplimentare pot fi chiar duble după noua ordonanţă faţă de perioada anterioară acestor schimbări intrate în vigoare la 1 septembrie.


Ziarul Financiar organizează în 27 şi 28 septembrie 2022 Summitul ZF Health & Pharma, iar printre temele de discuţie se numără şi provocările cu care se confruntă companiile din producţia locală de medicamente. Timp de două zile, evenimentul va aduna cei mai importanţi jucători din domeniul sănătăţii şi al medicamentelor.


„Industria farmaceutică trebuie ridicată la rangul de domeniu strategic pentru populaţie şi pentru ţară. Noi deja plătim taxe suplimentare. De aceea, este nevoie să fim încurajaţi să facem investiţii, să fie alocate fonduri pentru dezvoltarea acestei industrii“, a spus pentru ZF Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi.

El a explicat că Antibiotice Iaşi se deosebeşte de alţi producători prin faptul că produce substanţă activă, are procese de biosinteză, lucru care înseamnă din start un consum mai mare de energie electrică şi gaze.

În plus, compania deja investeşte în economisirea energiei, având proiecte pentru investiţiiîn panouri fotovoltaice.

„Din presa internaţională ştim că Cehia, care deţine acum preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Euro­pene, a convocat deja o reuniune pe tema energiei în data de 9 septembrie pentru a căuta o soluţie. Comisia Europeană încearcă să reglementeze preţul prin mai multe metode: un preţ maxim reglementat, decuplarea preţului energiei electrice de cel al gazului, să aloce certificate sau supraimpozitarea, concomitent cu subvenţii pentru companii. De aceea insistăm pentru găsirea soluţiilor necesare pentru încu­rajarea industriei farmaceutice ca industrie creativă“, a mai explicat Ioan Nani.

Primele cinci fabrici de medicamente de pe piaţa locală sunt Zentiva, Terapia, Sandoz, Antibiotice şi Biofarm.

Toate cele cinci fabrici locale au afaceri de peste 50 mil. euro şi peste 250 de angajaţi, ceea ce înseamnă că nu intră în categoria IMM-urilor, care beneficiază de preţ plafonat la energie electrică pentru 85% din consumul mediu lunar. În piaţă sunt însă şi producători de medicamente mai mici, care se încadrează şi în noile modificări.

Pentru restul de 15% din consum însă, şi aceştia vor plăti la preţul pieţei libere energia electrică.

Producţia de medicamente generează afaceri de 4,4 mld. lei anual, iar în total sunt 162 de firme cu obiect de activitate fabricarea produselor farmaceutice, care angajează 9.900 de oameni.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO