Analiză ZF. Ce urmează pe piaţa spaţiilor de coworking după falimentul WeWork? „Cererea pentru astfel de spaţii alternative de lucru va persista în viitor. E posibil să vedem spaţii cu specific targetat“. Munca în regim hibrid, parţial într-un spaţiu fizic de birouri şi parţial remote, devine o normalitate.

♦ Tendinţele din piaţa muncii indică faptul că oamenii nu doresc să fie prezenţi la birou în proporţie de 90 - 100%, aşa cum era înainte de pandemie

WeWork, cea mai mare firmă de în­chi­ri­ere de spaţii de birouri din Statele Uni­te ale Americii, a depus recent ce­rere de pro­tecţie împotri­va fa­limentului. Com­pa­nia este cunoscută pentru că a revo­luţionat con­ceptul închirierii de birouri, popularizând no­ţi­unea de „coworking“, adică spaţii de lucru închiriate punctual sau pe bază de abona­ment, mai flexibile decât birourile clasice.

Odată cu vestea prăbuşirii acestui business, se pune problema viitorului pe care îl au astfel de spaţii peste tot în lume. Coworkingul este popu­lar inclusiv în România, unde atât freelanceri şi antre­prenori, cât şi companii au început să prefere acest mod flexibil de lucru.

„Piaţa spaţiilor de coworking din Ro­mâ­nia, la fel ca cea globală, a re­sim­ţit im­pac­tul pandemiei COVID-19 asupra re­zultatelor de business şi a re­laţiei clienţilor cu acest concept în ul­timii trei ani. Deşi compor­ta­mentele individuale au revenit aproape inte­gral la normalitatea prepan­demică, industria spaţiilor de coworking se confruntă cu schim­bări semnificative pe termen lung, în special în ceea ce priveşte arhitectura şi func­ţionalităţile spaţiilor, precum şi colaborarea între operatorii de coworking şi proprie­tarii clădirilor“, spune Vlad Craio­veanu, CEO şi cofondator al Impact Hub România, unul dintre pionierii coworkingului pe piaţa locală. Tendinţele din piaţa muncii indică faptul că oamenii nu doresc să fie prezenţi la birou în proporţie de 90 - 100%, aşa cum era înainte de pan­demie.