"Bancile mari au deja sute de sucursale si, in plus, au capacitatea sa lanseze 100-200 de sucursale noi pe piata fiecare in fiecare an. Investitiile in retea atrag finantari sub forma de depozite mult mai ieftine decat in cazul bancilor mici, ceea ce le face viata mult mai usoara jucatorilor mari in conjunctura financiara actuala. Bancile mici pleaca la drum cu un dezavantaj si le va fi greu sa tina pasul, pentru ca se lovesc de bariere structurale importante, desi au planuri strategice ambitioase si bugeteaza cote de piata care insumate ajung la 100% fara a-i lua in calcul pe primii cinci jucatori. Sigur ca nu este loc pentru toti", spune Caramitru.
El crede ca este posibil ca unii jucatori de liga 2-3 chiar sa plece de pe piata. "Nimeni nu vrea o cota de piata de doar 1-2%. Decat asa, mai bine nu esti, si exista ganduri pentru potentiale colaborari pe piata intre bancile cu cota de piata mica, exista semne de intrebare privind evolutia planurilor lor, mai ales ca multe banci stiu ca au pierdut trenul si nu au competente regionale."
Caramitru estimeaza insa ca nu vor urma tranzactii multe pe piata bancara.
"Asteptarile de pret sunt inca mari, iar pentru un jucator ambitios si deja prezent pe piata chiar nu are sens sa plateasca o suma foarte mare, mai ales ca multi isi pot permite sa finanteze deschiderea a 100 de unitati pe an, putand astfel atrage clienti. Pe de alta parte, bancile mijlocii si mici pot avea probleme daca actualul context financiar dureaza, iar bancile-mama incep sa puna frana finantarilor."
In acelasi timp, consultantul arata ca in urma crizei subprime a aparut o problema acuta de finantare pentru banci, in special cele de dimensiuni medii sau mici.
"Sistemul financiar international este afectat de criza de lichiditati grava, riscul de tara al Romaniei a crescut din cauza dependentei pe care o avem fata de finantari externe, iar sistemul bancar din Romania este afectat de nivelul foarte scazut de economisire al populatiei. Bancile de dimensiuni medii si mici vor fi cel mai puternic afectate de acest fenomen."
Ca atare, el crede ca este posibil sa asistam la o reasezare a competitorilor si, eventual, la o consolidare intre bancile de dimensiuni mijlocii si mici.
Pe de o parte, considera ca jucatorii fara sucursale prea numeroase vor avea dificultati sa atraga lichiditati ieftine sub forma depozitelor la vedere sau la termen si vor juca in special pe piata creditelor. In aceste conditii, Caramitru intrevede posibilitatea cresterii interesului investitorilor straini pentru CEC, ca un efect colateral, avand in vedere ca banca dispune de un stoc important de resurse ieftine sub forma depozitelor atrase. El admite insa ca eventuala intrare a unui investitor strain la CEC tine de o decizie politica.
Pe de alta parte, sustine ca majorarea dobanzilor si volatilitatea cursului euro/leu vor duce la o scadere a ritmului de crestere al volumului de creditare. "Bancile mai mici vor fi probabil cel mai afectate de acest fenomen, neavand putere de distributie si neputand oferi credite competitive decat prin diminuarea marjelor de profit." In acelasi timp, apreciaza ca viteza de crestere a creditelor cu 50-60% pe an nu este sustenabila pe termen lung, iar creditarea va incetini inclusiv sub efectul normal de saturare al pietei, cat si al epuizarii capacitatii de indatorare a familiilor.
In acest context, Caramitru anticipeaza ca unele banci mici si medii vor abandona ambitiile de banca universala si se vor specializa mai mult, abordand segmente sau nise de piata precum private banking, IMM, credite ipotecare.
Ce alte evolutii ar putea aparea in actualele conditii de piata? "Vom asista la un val de eficientizare a costurilor in sistem, este posibil sa observam consolidari intre bancile mici si mijlocii, precum si efecte conexe ale unui val de consolidari la nivel international (gen UniCredit-HVB), insa implicatiile asupra Romaniei sunt greu de prezis."
Seful biroului McKinsey in Romania considera ca bancile mari vor opta pentru continuarea proceselor de crestere organica si vor evita dificultatile pe care le implica un program de integrare a unei banci mai mici.
Caramitru afirma ca miscarile de reasezare a pietei pot fi accelerate in cazul unei crize locale, de pilda cauzata de o depreciere masiva a leului care ar scumpi ratele la credite peste posibilitatile de plata ale multor familii. "Cred insa ca acest scenariu este putin probabil."
Cat priveste predominanta capitalului strain in banking, consultantul considera ca este un aspect pozitiv pentru ca a adus stabilitate economica. "Capitalul strain a dus la bun-simt si la alinierea la standardele de competitivitate, pentru ca bancile straine nu ajuta companiile necompetitive.
El arata ca in sistemul financiar-bancar, capitalul romanesc are un rol redus - doar prin CEC si Banca Transilvania, asigurarile fiind practic preluate anul trecut de investitorii straini. "Data fiind tendinta de consolidare, nu cred ca vom vedea noi jucatori care sa aiba potential in afara unor activitati de nisa."
Cat priveste ponderea mare a expatilor in top-managementul companiilor mari de pe piata, inclusiv a celor din sectorul financiar, Caramitru spune ca problema competentelor manageriale nu este prezenta doar in Romania, ci si in tari din Asia sau America Latina.
"A devenit o imensa problema. Vor mai trece cativa ani buni pana sa avem destui manageri romani crescuti in multinationale. Ies contingente importante de absolventi de MBA, insa o parte nu se intorc in tara, iar cei care ar vrea sa revina se blocheaza in discutii la nivelul departamentelor de resurse umane. Oferta si cererea nu se intrepatrund, mai ales in cazul in care angajatorii potentiali sunt firme locale." Caramitru considera ca un expat care vine in Romania are nevoie de mai mult spirit intreprinzator.
"Aici trebuie sa te lupti, sa iei decizii rapide bazate mai ales pe intuitie si pe experienta decat pe analiza."
Crestere peste asteptari
McKinsey lucreaza cu aproximativ 25 de companii mari din Romania, inclusiv firme locale, acoperind majoritatea sectoarelor economice - banking, telecom, asigurari, farma, private equity, FMCG, automotive, dar si din sectorul public. In biroul de la Bucuresti lucreaza 15 oameni, insa peste 100 de experti ai grupului au lucrat in ultimul an in Romania la diferite proiecte de strategie si fuziuni & achizitii, de vanzari si canale de distributie sau operatiuni si IT.
In total, 50 de romani sunt angajati ai McKinsey. "Am fost foarte placut surprinsi de cresterea activitatii biroului de la Bucuresti, fiind una dintre cele mai rapide inregistrate de noile locatii deschise la nivel global de McKinsey", spune Andrei Caramitru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
