Deşi aceşti bani ar fi suficienţi pentru construcţia a cel puţin 1-2 poduri rutiere de câteva zeci sau chiar sute de metri, românii încă circulă pe poduri construite înainte de Revoluţie, o parte dintre ele la finalul secolului al 19-lea sau începutul secolului al 20-lea.
Doar 5 dintre cele mai lungi 20 de poduri rutiere din România au fost construite după Revoluţie, printre care şi podul peste DN 6 de lângă Craiova sau podul peste calea ferată de la Remetea Mare din judeţul Timiş.
CNADNR, cea mai subvenţionată companie din cadrul Ministerului Transporturilor, care an de an primeşte de la bugetul de stat 1,5-2 miliarde de euro, a realizat anul trecut venituri proprii de circa 245 de milioane de euro, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor transmise de instituţie. Cea mai mare parte a acestor bani, echivalentul a peste 190 de milioane de euro, au fost bani obţinuţi din rovinietă, dar o sumă consistentă, echivalentul a 29 de milioane de euro, a venit din tarifele percepute autovehiculelor pentru utilizarea podurilor rutiere dunărene.
Cu toate acestea, podurile nu au fost o prioritate fermă pentru Ministerul Transporturilor după Revoluţie, cel puţin nu până în urmă cu circa un an.
Podurile dunărene, cele mai lungi
Cel mai lung pod rutier din România rămâne cel de peste Dunăre de la Giurgiu, supranumit şi "Podul Prieteniei", fiind realizat cu sprijin sovietic. Construit în 1954, acesta are o lungime de circa 1,2 kilometri pe partea românească, potrivit CNADNR, şi este singurul pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. Tot Dunărea traversează şi următoarele două cele mai lungi poduri rutiere, cel de la Cernavodă şi cel de Giurgeni, ambele construite în anii '70-'80.
Astfel, în topul celor mai mari poduri din România intră şi poduri construite în secolul al 19-lea, aşa cum este cazul podului de peste Olt de la intrarea în municipiul Slatina, care a fost finalizat în 1891. De altfel, două dintre cele mai lungi poduri rutiere din România, ambele construite în anul 1901, deci în urmă cu peste un secol, traversează tot râul Olt, în dreptul localităţilor Stoeneşti şi Poganu din judeţul Olt.
Poduri noi în 2012
Anul 2012 ar urma însă să aducă noi poduri pe autostrăzi şi drumuri naţionale, dar şi cel de-al doilea pod peste Dunăre între România şi Bulgaria, care face legătura între localităţile Calafat şi Vidin. Podul Dunăre 2, aşa cum mai este cunoscut, ar urma să fie gata până la finalul anului, după ce bulgarii au acceptat la începutul anului să suplimenteze cu 25,7 milioane de euro costul construcţiei, potrivit agenţiei bulgare de ştiri Novinite.
România şi-a finalizat partea care îi revenea, potrivit ultimelor informaţii, în valoare de circa 48 de milioane de euro, în timp ce bulgarii încă mai au de lucru, costul iniţial al lucrărilor executate de ei fiind de peste 225 de milioane de euro.
Dacă România are de construit, pentru infrastructura de acces pe pod, 5 kilometri de cale ferată, plus o staţie terminală pentru controlul comun al traficului şi taxare, bulgarii au de realizat podul feroviar şi rutier cu patru benzi, cu o lungime de circa 2 kilometri, un terminal feroviar nou pentru mărfuri, 7 kilometri de cale ferată nouă şi patru noduri rutiere noi.
Un pod dunărean pentru care încă nu există însă planuri ferme este cel de la Brăila.
Construcţia podului este aprobată de 16 ani, dar niciodată nu a fost începută deşi este un proiect de anvergură pentru judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea. Până la finalizarea podului cei care vor să ajungă de pe malul drept pe malul stâng al Dunării în zona Brăila sunt nevoiţi fie să folosească bacul, fie să ocolească peste 100 km pentru a traversa pe podul de la Giurgeni-Vadu Oii.
Tarifele de trecere a podurilor dunărene variază de la 9 lei (2,1 euro) în cazul podului Giurgeni-Vadu Oii şi 11 lei în cazul podului Feteşti-Cernavodă (2,6 euro) până la echivalentul a circa 6 euro în cazul podului Giurgiu-Ruse (tarife pentru autoturisme şi vehicule cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone).
În România există în prezent 3.529 de poduri rutiere, cu o lungime totală de peste 149 de kilometri, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei de autostrăzi. Cele mai multe, peste 800, sunt gestionate de Direcţia de Drumuri şi Poduri Iaşi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
