• Leu / EUR4.7786
  • Leu / GBP5.7198
  • Leu / USD4.2746
Companii

Conferinţa ZF Agribusiness 2019: Cum poate agricultura să devină motorul principal al economiei? Agricultura poate să devină motorul principal al economiei, dar fermierii trebuie să se asocieze şi să transforme materia primă în produs finit

Conferinţa ZF Agribusiness 2019: Cum poate agricultura să devină motorul principal al economiei? Agricultura poate să devină motorul principal al economiei, dar fermierii trebuie să se asocieze şi să transforme materia primă în produs finit

Autor: Alexandra Cepăreanu, Ramona Cornea

30.10.2019, 09:30 190

„Avem nevoie de o strategie pentru ca sectorul de agro­business să devină im­portant. România trebuie să se uite nu doar regional şi local, sau la nivelul UE, ci global. Strategia ar trebui să aibă o componentă de cooperare între stat, mediul de business şi principalii jucători. Jucătorii mari pot fi catalizatori pentru crearea unor cooperative în care producători mici să se asocieze şi care să le asigure scalabilitate, putere de negociere, posibilitatea de a crea branduri puternice, facilitarea accesului la tehnologie şi posibilitatea de a gândi global“, a declarat Zeno Căprariu, partener audit şi assurance la Deloitte România, în cadrul conferinţei ZF „Agribusiness: Cum poate agricultura să devină motorul principal al economiei?“.

Conferinţa ZF „Agribusiness: Cum poate agricultura să devină motorul principal al economiei?“ a fost susţinută de Agricost, CEC Bank, Deloitte România, Popovici Niţu Stoica & Asociaţii, MHS Truck & Bus Group, Syswin, Carrefour România, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti.

Lucian Buzdugan, directorul general al Agricost, susţine că ar trebui să ne orientăm către produsele proteice, precum soia sau lucernă, pe care le cere generaţia viitoare de consumatori.

„De la 8 milioane de tone de cereale în 2007 am ajuns la 31 de milioane de tone în 2018, iar saltul se datorează, în principal, apartenenţei la Uniunea Europeană. (...) Trebuie să producem hrană care va fi cerută şi mâine şi mereu de către populaţie, practicând agricultura sustenabilă, acesta este viitiorul agriculturii româneşti. România este pe un drum de pe care nu se poate întoarce“, a spus Lucian Buzdugan.

Adrian Zărnescu, CTO în cadrul Syswin Solutions, a completat această afirmaţie spunând că terenul agricol din România este blocul motor al agriculturii, pentru că are un potenţial foarte mare, datorită fertilităţii sale.

Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prezent în cadrul aceluiaşi eveniment, susţine că producătorii mici şi mijlocii trebuie să dezvolte spaţii de stocare şi procesare şi să pună pe piaţă produse cu valoare adăugată, şi nu doar să producă marfă brută, pentru că astfel pot susţine creşterea agriculturii în PIB-ul României.

„Avem cinci strategii de funcţionare: comunicarea cu supermarketurile la nivel de săptămână şi cu consumatorul final o dată pe an; asocierea, suntem cinci membri din zona de fructe moi şi cireşe; educaţia, investim timp, energie şi bani pentru a educa inginerii; tehnologia  - funcţionăm cu un sistem de fertilizare computerizat; şi minimalizarea de pierderi. Avem un produs care se poate consuma ca atare, însă 10% cad la sortare şi am introdus linii de procesare - uscare de fructe, îngheţată şi sucuri de fructe. Ne concentrăm pe producţie 60-70% şi 30-40% pe procesare“, a spus Andrei Pascu, acţionar în cadrul cooperativei Rodagria, care produce fructe precum căpşuni, mure, afine sau cireşe.

O altă latură importantă a devoltării agriculturii este asocierea, susţine Mario Creţu, director corporate affairs la Carrefour România. El spune că lanţul de magazine pe care-l reprezintă face parte dintr-o cooperativă agricolă cu 80 de membri, care produc 5.000 de tone de legume anual în Vărăşti, pe care le comercializează în magazinele Carrefour. „Suntem o poartă pentru furnizorii locali, iar dacă va fi nevoie, ne vom asocia şi în alte cooperative. Ne dorim să creştem cantităţile, dar şi implicarea în cooperativa de la Vărăşti.“

Un alt pilon de creştere al agriculturii este asigurarea infrastructurii necesare şi a mijloacelor de transport, consideră Bogdan Iliescu, sales manager divizia MAN rulate la MHS Truck & Bus.

„Sunt companii care fac singure transportul şi configurează camioanele, dar sunt şi companii care apelează la transportul terţilor. Dar dacă vrei să controlezi tot procesul este important să deţii tot controlul. Din punctul de vedere al configuraţiilor este importantă asocierea, pentru că poţi să asiguri un rulaj pe mai multe direcţii şi nu doar pe un anumit produs sezonier“, a explicat el.

Tot pentru a susţine dezvoltarea jucătorilor din agricultură, Cristina Andreea Totu, director CEC Bank a spus că banca şi-a adaptat produsele de creditare în funcţie de nevoile companiilor. „Am inventat si un credit pentru finantarea activitatii curente care se acorda pe maxim 36 de luni si reprezinta un ajutor în plan al unor furnizori. Accesarea acestui tip de credit care presupune aport propriu zero înseamna ca banca vine în ajutor, platiti furnizorul si la banca platiti în 36 de rate lunare.“

Concluzia generală a speakerilor prezenţi la eveniment a fost că asocierea este cheia dezvoltării fermelor româneşti, iar procesarea este singura generatoare de valoare adăugată în PIB.

 
 

Lucian Buzdugan,

director general Agricost

- Uniunea Europeană înregistrează un deficit major de produse agricole proteice de 75% (95% soia).

- Este cerere mare de lucernă pe piaţa externă din Uniunea Europeană şi nu numai. Doar UE are nevoie de 1 milion de tone de lucernă, China are nevoie de 3 milioane de tone, iar ţările arabe au nevoie de încă un milion. La acestea adăugăm cele 2 milioane de tone cât ar trebui consumat în România. În concluzie, ar fi nevoie de 7 milioane de tone de lucernă pe piaţă.

- La 4 tone de soia pe hectar obţinem 1,5 tone de proteină brută digestivă, iar la 17 hectare de lucernă obţinem 3,4 tone de proteină brută de fiecare hectar.

- Nu este zonă în România unde lucerna să nu poată fi cultivată. Pe timpuri, nu exista gospodărie în România care să nu aibă o suprafaţă pe care cultiva lucernă. Sistemul actual solicită un furaj care să înglobeze suficientă proteină, care să asigure performanţa în producţiile care se obţin. Lucerna a fost cultivată dintotdeuana în această ţară de fiecare cetăţean care avea un petic de pământ. Ar trebui să revenim la acest obicei.

- Viitorul agriculturii româneşti este în producţia de hrană care va fi cerută şi astăzi şi mâine şi poimâine, practicând agricultură sustenabilă.

- Producţia de lucernă funcţionează după cerere şi ofertă, sămânţa nu poate fi un impediment.

- Lucerna este o plantă după care obţii 3 tone în plus la hectar. Ar fi bine dacă mai multă lume ar cultiva această plantă.

- Proteina vegetală va rămâne un produs cu cea mai mare cerinţă pe piaţă.

 

Daniel Botănoiu,

secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

- Avem două teme pe masă - noua politică agricolă şi cum ne poziţionăm în acest sens şi cea de politici publice naţionale. Trebuie să ne orientăm şi să avem o viziune foarte clară în perioada următoare. Din punctul de vedere al politicii agricole, trebuie să urmărim câteva teme. Prima este cea a bugetului - sectorul agricol din România trebuie să primească 27% din ceea ce înseamnă bugetul total al UE. România este pe un trend bun, un trend al investiţiilor, iar noi trebuie să insistăm pe mărimea bugetului agricol european.

- Considerăm că trebuie să avem în vedere partea de cercetare şi inovare. Nu poţi să ai rezultate dacă nu ai tehnologie care să corespundă cu ceea ce se întâmplă astăzi.

- Un alt lucru important este legat de tineri, menţinerea tinerilor în mediul rural este importantă, nu doar atragerea lor acolo. Cred că este momentul să valorificăm resursele. Sunt paşi făcuţi în această direcţie, dar nu sunt suficienţi. Sunt începuţi, dar trebuie continuaţi.

- România fabrică produse cu valoare adăugată mare, dar din acel exportator de produse cu valoare adăugată mare s-ar putea să ajungă unul dependent de importuri.

 
 

Cristian Popescu,

partener în cadrul casei de avocatură Popovici, Niţu, Stoica & Asociaţii

- Agricultura reprezintă acum 5% din PIB. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o agricultura se datorează fermierilor şi Uniunii Europene, este mai puţin datorată statului. Inputul statului a fost spre minimum în ultimii 10 ani.

- Putem să compensăm prin educarea fermierilor - aşa îi scoatem din sărăcie, nu cu subvenţii de la stat.

- Se discută de ani de zile despre legea comasării şi nu s-a dezvoltat nimic.

- Este multă birocraţie în subvenţiile APIA şi statul nu înţelege că acestea sunt subvenţii financiare care trebuie să circule.

- Sunt 109.000 de fermieri până în 35 de ani în România.

- România se dezvoltă foarte bine pe programele cu finanţare europeană. Subvenţia României din partea Uniunii Europene este cu componentă socială.

 
 
 

Cristina Andreea Totu, 

director sucursala Ilfov CEC Bank

 

- Fiind bancă de stat considerăm că suntem cei mai apropiaţi de tot ceea ce se întâmplă în mediul economic şi bancar românesc şi am dezvoltat cel mai mare portofoliu de produse de creditare.

- Cel mai la îndemână este nevoia de credit standard, care adresează nevoia de finanţare a capitalului circulant provizoriu, impozitele, salariile. Diferenţa dintre noi şi alte bănci este că noi acordăm această linie pe doi ani, iar în cursul acestui an putem să ajungem chiar la cinci ani. Valoarea liniei este de 50% din cifra de afaceri anuală a societăţii, respectiv 30% dacă au alte credite şi 15% dacă activitatea a început de maximum 12 luni.

- Fiecare companie are o anumită tipologie şi funcţionează într-un anumit fel chiar dacă activează toţi în aceeaşi industrie.

 
 
 

Adrian Chesnoiu,

director general AFIR

- Ne lipseşte un program naţional dedicat tinerilor fermieri care să ne asigure sustenabilitate. Sustenabilitatea unui business în domeniul agro pentru cei mici şi mijlocii a devenit un business extrem de complicat.

- Avem nevoie de ajutor pentru creionarea unui plan naţional complementar.

- Trebuie să punem pe piaţă produse româneşti cu valoare adăugată. Producătorii mici şi mijlocii să poată dezvolta infrastructuri de stocare, procesare şi să pună pe piaţă produse cu valoare adăugată.

- Alocarea între 35% şi 40% pentru componenta de procesare din fiecare proiect vizat de orice beneficiar. Trebuie să îi încurajăm pe micii jucători de profil să proceseze într-un singur loc, pentru a avea costuri mai mici şi pentru a gândi global.

- România are 4.000 de producători agricoli care generează 75% din producţia totală de cereale. Dacă va interveni această subvenţie, va trebui să avem grijă cum se va asigura statul că nivelul şi indicatorii de performanţă vor fi asiguraţi prin diversitatea mare de tipuri de ferme.

 
 

Paul Kmen,

director general adjunct APIA

 

- Pentru anul 2019 suntem în plin proces de avans al plăţilor directe. Până la sfârşitul lunii noiembrie suntem în această fază. Încercăm să plătim banii la termenul la care fermierii au nevoie pentru a nu fi nevoiţi să apeleze la bănci, să nu aibă nevoie de credite pentru a îşi desfăşura activitatea

- Pentru perioada de finanţare europeană 2021- 2027, discuţiile sunt în toi. Se pune problema plafonării subvenţiilor.

- România refuză cu tărie plafonarea subvenţiilor agricole.

- APIA a plătit  fermierilor 23 de miliarde de euro din 2017 şi până acum.

- Lucrăm cu peste 800.000 de fermieri anual care lucrează o suprafaţă de 9 milioane de hectare.

 
 

Octavian Petrescu,

director comercial Rodbun

 

- Nu mă interesează ca agricultura să fie motorul principal, dar vreau să o ducă bine. Pentru asta este nevoie de bani. Legat de intervenţia statului, s-au făcut multe lucruri bune în ultimii ani, dar avem nevoie de o viteză mai mare în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului de irigaţii, în dezvoltarea infrastructurii, educarea fermierilor şi altele.

- Există o prioritate a fermierului în achita datoriile. Trebuie să găsim soluţii să mergem înainte.

- Companiile private îşi imaginează cum va arăta agricultura peste 50 de ani.

- Problemele din marile companii sunt înfumurarea şi egocentrismul managerilor - în agricultură este la fel, cred că nu mai au nevoie să înveţe.

- Visăm cu ochii deschişi la ce trebuie ca să ne fie mai bine.

 
 
 

Bogdan Iliescu,

sales manager divizia MAN rulate, MHS Truck & Bus

- Transportatorii externi pot aduce nemulţumiri, chiar dacă au contracte, de aceea este mai bine să te ocupi singur de tot procesul.

- În domeniul agricol, cel mai important domeniu cu o dezvoltare ineresantă, importanţa transportului devine din ce în ce mai pregnantă. Eu sesizez o oportunitate în această direcţie, care vine la pachet cu responsabilitate. Noi furnizăm servicii din 2007, suntem impotator şi distribuitor general al MAN pentru România, avem sediul central în Bucureşti şi un număr de 360 de angajaţi. Avem opt ateliere şi opt reprezentanţi şi cinci parteneri cu care lucrăm.

- Este important să asigurăm serviciile de mentenanţă camioanelor din domeniul agricol şi avem două centre de training, pentru că trebuie să pregătim juniorii.

- Depozitul central de schimb este la Sibiu. Valoarea stocurilor de piese de schimb este de 1,5 mil euro ñ important este ca piesa de schimb să ajungă repede în atelier. Avem distribuţie în fiecare parte a ţării, în maxim 3 ore jumătate putem ajunge la orice client. Avem 200 unităţi de camioane pe stoc.

- Capacităţi rapide de finanţare, avem parteneriate, oferim rate sezoniere.

- Sunt companii care fac singuri transportul şi configurează camioanele, dar sunt şi companii care apelează la transportul terţilor. Dar dacă vrei să controlezi tot procesul este important să deţii tot controlul.

 

Mario Creţu,

director corporate affairs Carrefour România

 

- Anul acesta am trimis 60 de tone de pepeni româneşti în Polonia. Clienţii noştri au anumite obiceiuri de consum pe care le vedem dezvoltându-se. Clienţii îşi doresc produse locale, de calitate, bio. Suntem implicaţi şi noi în o cooperativă, în Vărăşti, cu 80 de familii de agricultori din zonă, unde se produc 5.000 de tone de legume anual pe care le trimitem în lanţul de magazine Carrefour. Suntem şi noi parte a cooperativei, nu o deţinem. Ne dorim să creştem cantităţile, dar şi implicarea în cooperativa de la Vărăşti. Noi, retailerii, dorim să avem clienţi mulţumiţi care să vadă că suntem companii responsabile.

- Avem un program ce cuprinde 25 de producători români prin care susţinem conversia la bio a fermierilor. Le susţinem cheltuielile de conversie la bio, iar ei nu sunt obligaţi să vândă doar în Carrefour.

- Susţinem creşterea furnizorilor locali. Îmbinăm responsabilitatea cu susţinerea furnizorilor locali. Noi, retailerii, putem să fim o poartă pentru furnizorii locali.

- Dacă va fi nevoie, dacă va fi cerere, ne vom asocia în anumite cooperative.

 
 
 

Adrian Izvoranu,

preşedinte Casa de Comerţ Unirea

- Vom încerca să intrăm pe nişa micului producător care va putea să ţină în funcţiune mici magazine. Cred că vom planta insule de produs tradiţional în marea de produse industriale. Vom face un lanţ de magazine mici, unde cantităţile care se încadrează în standardul de produs tradiţional, cu certificat şi care se produce şi se va conserva tradiţional să poată fi găsit uşor. Nicio entitate din România numită cooperativă nu este cooperativă. Le putem zice SRL sau holding, pentru că o cooperativă este o entitate care pune la un loc resursele membrilor într-un scop comun şi cu finalitate comună, ceea ce nu am întâlnit la noi.

- Cooperativele ar fi foarte interesante pentru noi. Noi suntem o societate comercială, în care acţionarul unic este statul român.

- În Europa statul este profund implicat în a sprijini sau a rezolva anumite situaţii critice pentru că hrana este una dintre principalele preocupări- asigurarrea securităţii alimentare şi a acestei industrii. Faptul că România nu a făcut asta, într-o manieră coerentă cu o finalitate căutată de toţi fermierii este o problemă. Eu am semnalt-o mereu.

- Ar trebui să fim principalii furnizori pentru marii sau micii retaileri. De ce nu putem fi de mâine furnizori principali? Pentru că nu putem asigura unui retailer cu un anumit tip de organizare şi care vrea o anumită marfă într-o anumită cantitate, nu putem asigura unitatea calitativă sau cantitativă, în condiţiile cerute. Din lipsa de omogenitate, nepunerea la comun a unor active şi conglomerarea unor entităţi ne aflăm în dificultate şi nu putem asigura unui retailer o anumită cantitate de marfă.

 
 
 

Ionuţ Lungoci,

director executiv Cooperativa Dobrogea Sud

 

- Cooperativa a început cu 12 membri în 2009 şi am evoluat la 45 care deţin suprafeţe de 18.500 de hectare. Suprafeţele deţinute de fermierii din cooperativă sunt între 200 şi 1.500 de hectare. Avem o cifră de afaceri de 75 de milioane de lei, în scădere pentru că producţiile de grâu, orz au fost mai mici. Totuşi, a fost un an bun pentru noi, la nivel de grup.

- Noi nu avem facilităţi fiscale la cooperative pentru că avem cifră de afaceri prea mare.

- Am cerut MADR (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale) constituirea bazei de date a cooperativelor agricole din România. Am încercat să facem noi asta cu Registrul Comerţului şi ne costă 30.000 de lei.

- Conform ultimelor date disponibile, din 2015, există foarte puţine cooperative care comercializează. Ele nu înţeleg că trebuie să facă comerţ. Cele care au solicitat consultanţă acum funcţionează.

 
 

Ioan Opriţă

director general Cooperativa Someş Arieş

- Beneficiile unei cooperative sunt: reuşeşti să vinzi tot ce produci pentru că poţi să negociezi în funcţie de cantităţi şi poţi să achiziţionezi la preţuri ai mici. Apoi balanţa merge spre profit şi dezvoltare.

- Avem nevoie de o abodare strategică în funcţie de zone, pentru că avem relief diferit. Trebuie strategii diferite de abordare. Spre exemplu, în zona Ardealului este o zonă cu intenstitate mare de animale, în timp ce zona Moldovei produce multe cereale. Trebuie o strategie gândită mai bine.

- Zootehnia este unul din factorii care pot creşte contribuţia agriculturii la PIB-ul României.

- Am început în 2011 cu 11 fermieri, iar acum suntem 70 de fermieri asociaţi. A fost greu la început, pentru că lumea nu avea încredere. Am reuşit să atragem fermieri şi să ne dezvoltăm cu muncă şi convingere.

- Toţi cei 70 de fermieri lucrează însumat 9.000 de hectare de teren. Avem fermieri care deţin 10 vaci, dar avem şi fermieri cu sute de vaci. Avem fermieri care procesează 200 de litri de lapte pe zi, dar şi fermieri care procesează mai mult. Procesăm mai puţin de 10% din lapte, aproximativ 11-12 tone pe săptămână.

- Cooperativa Someş Arieş a încheiat anul 2018 cu afaceri de 35 de milioane de lei.

- Funcţionăm ca un SRL, nu avem facilităţi fiscale.

 

Andrei Pascu,

acţionar Rodagria

- Ne concentrăm pe producţie în proporţie de 60% - 70% şi 30% - 40% pe procesare. Pentru produsele care cad la sortare am introdus linii de procesare pentru uscarea fructelor, îngheţată şi sucuri de fructe. Distribuim în toate supermarketurile, inclusiv în magazine de colţ, independent administrate. Folosim decontaminare naturală, nu folosim produse chimice. Avem camere şi camioane cu atmosferă controlată. Suntem atenţi la fiecare aspect.

- Comunicăm cu supermarketurile săptămânal şi cu consumatorul final o dată pe an. Partea de comunicare este foarte importantă. A doua este asocierea, suntem cinci membri din zona de fructe moi şi cireşe. Partea a treia este cea de educaţie. Noi investim timp, energie şi bani pentru a educa inginerii, ne implicăm foarte intens, mergem până în şcoli şi licee agricole. A patra strategie este cea a tehnologiei, funcţionăm cu un sistem computerizat, totul este concentrat în un computer. Ultima strategie este minimalizarea de pierderi.

- Suntem un grup 100% independent, inclusiv din punct de vedere al energiei. Totul este suprafaţa protejată.

- Am trecut la agricultura bio din motive personale şi economice. Este foarte uşor să crezi într-un produs bio.

- Distribuim în toate supermarketurile, inclusiv în magazine de colţ, independent administrate.

 
 

Zeno Căprariu,

partener audit şi assurance, Deloitte România

 

- Pentru a avea un domeniu agricol sutenabil şi competitiv trebuie să existe strategie. România trebuie să se uite nu doar la nivel regional sau local, nici măcar la nivel UE, ci în context global. Unde suntem acum şi unde vrem să fim? Ce puncte tari avem ca ţară şi cum le putem fructifica? Această strategie trebuie pusă la punct şi executată impecabil de oricine vine la guvernare.

- Strategia de care am spus ar trebui să aibă o componentă care să stimuleze accesul şi investiţiile în inovaţie.

- În această strategie ar trebui încurajată cooperativa, putem lua ca model Franţa sau alte ţări dezvoltate. Cred că jucătorii mari pot fi catalizatori pentru a crea cooeprative, în care producători mici şi mijlocii să se asocieze, care va crea oportunităţi de dezvoltare, de extindere şi posibilitatea de a gândi la nivel global.

- Strategia ar trebui să aibă o componentă de cooperare şi de colaborare între stat, mediul de business şi principalii jucători din industrie (de la cel mai mic producător până la consumatorul final).

 
 

Ionel Mugur,

director executiv Norofert

 
 

- Pentru a putea deveni competitivi în Bazinul Mării Negre, putem să folosim agricultura ecologică. Acest tip de agricultură nu ocupă un loc semnificativ în totalul agriculturii, ci reprezintă doar 2,8% din agricultură. Pentru astfel de produse, cererea este mai mare decât oferta.

- Agricultura ecologică în sine generează plusvaloare.

- Anul acesta, o tonă de grâu ecologic a costat 1.500 de lei.

 
 
 
 

Adrian Zărnescu,

CTO Syswin Solutions

 

- Pământul este blocul motor al acestei industrii (agricultura). Noi suntem senzorii care dau informaţii despre ce se întâmplă în aer, plantă, aer.

- Astfel, am adus o reţea de monitorizare a parametrilor din sol, din aer, pentru a oferi inputurile necesare fermierilor, pentru a şti când şi cum trebuie să folosească diverse sisteme. Aşa se optimizează cheltuielile. Cu aceste date am dezvoltat şi o aplicaţie care previne fermierul cu privirea la apariţia anumitor boli sau dăunători, iar toate aceste lucruri duc la o creştere a productivităţii şi a profitului pe care îl realizează.

- Am instalat aceste soluţii de IoT la firma Cerealcom Dolj, cu 25.000 de hectare. Am instalat 100 de device-uri. Ei ne-au cerut monitorizarea a tot ce înseamnă rezerve de apă din sol şi microclimate care se formează din cauza schimbărilor climatice. Spre exemplu, dacă vremea se anunţă OK, noi analizăm datele dintr-o zonă foarte mică şi ne putem da seama dacă apar schimbări bruşte, izolate, şi putem avertiza fermierul cu câteva ore înainte.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7786
Diferență: -0,0105
Ieri: 4.7791
Azi: 4.2746
Diferență: -0,4309
Ieri: 4.2931
Azi: 5.7198
Diferență: 0,9584
Ieri: 5.6655
Azi: 4.3448
Diferență: -0,5835
Ieri: 4.3703