CF salută intenţia Guvernului de a ţinti un deficit bugetar mai redus pentru acest an.
Consiliul Fiscal este de părere că ţinta pentru deficitul bugetar cash de 5,74% din PIB, propusă de Guvern în a doua rectificare bugetară, este posibilă, analiştii prognozând de asemenea înregistrarea unui gol de venituri fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări) de circa 3 mld. lei (reprezentând circa 0,2% din PIB), precum şi depăşirea cheltuielilor bugetare cu bunurile şi serviciile şi a celor de asistenţă socială cu circa 3 mld. lei (reprezentând circa 0,2% din PIB).
În cazul primei rectificări bugetare, din luna august, Consiliul Fiscal a estimat depăşirea alocărilor bugetare cu circa 6 mld. de lei (reprezentând circa 0,45% din PIB), nivelurile propuse de Guvern fiind apreciate drept insuficiente în cazul cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a celor de asistenţă socială.
”Cea de a doua rectificare bugetară confirmă aprecierile CF cu privire la insuficienţa alocărilor pentru cele două categorii, cu menţiunea că alocările suplimentare propuse prin cea de a doua rectificare bugetară însumează 2,6 mld. de lei. CF îşi menţine evaluarea anterioară cu privire la necesitatea unor alocări suplimentare încă şi mai ridicate la nivelul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile şi a celor de asistenţă socială. La acest moment al analizei, CF consideră acest necesar la circa 3 mld. de lei comparativ cu nivelurile propuse prin proiectul celei de a doua rectificări bugetare”
TOtuşi, membrii CF apreciază că încadrarea în ţinta de deficit este posibilă având în vedere sub-execuţia semnificativă a cheltuielilor de investiţii totale (cheltuieli de capital şi proiecte europene) din primele 9 luni ale anului, care face improbabilă atingerea ţintelor propuse pentru cheltuieli.
De asemenea, opinia Consiliul pe bza proiectul de retificare bugetară subliniază persistenţa incertitudinilor cu privire la impactul bugetar al schemelor de compensare din energie.
Astfel, costul final al OUG nr. 118/2021 pentru perioada noiembrie 2021 - martie 2022 a fost de circa 2,4 mld. lei în timp ce sumele aferente cererilor de decontare validate de ANRE în baza OUG nr. 27/2022 până la data de 10.11.2022 sunt de 5,3 mld lei.
În acest context, COnsiliul Fiscal atrage atenţia că sumele prevăzute în acest scop la prima rectificare, de circa 7,4 mld. lei, au fost deja epuizate, în condiţiile în care nu este cunoscută dimensiunea sumelor rămase de solicitat de către furnizorii de energie.
În plus, membrii CF spun că persistă incertitudini şi cu privire la impactul bugetar al noii scheme de compensare din energie (prevăzută de OUG nr. 119/2022 ).
”În absenţa unor informaţii suficiente care să tranşeze aceste chestiuni, CF nu va presupune la acest moment al analizei un impact bugetar al schemelor diferit de ceea ce se regăseşte în construcţia bugetară curentă. Totuşi, CF consideră că balanţa riscurilor privind impactul bugetar al schemelor de compensare este înclinată către un impact mai nefavorabil comparativ cu cel inclus în alocările bugetare curente”, se arată în opinia Consiliului Fiscal.
Ca şi la prima rectificare, CF consideră că evoluţia macroeconomică în următorii ani depinde între altele de: (i) păstrarea angajamentelor de ajustare fiscală agreate cu Comisia Europeană, ce implică un calendar de reforme (inclusiv fiscale/în privinţa colectării) şi un volum de finanţare substanţial, în condiţii deosebit de favorabile, atât prin cadrul bugetar european multianual, cât şi prin PNRR, (ii) atingerea ţintelor condiţionează accesul la pieţele de capital internaţionale5 accentuând şi problema sustenabilităţii datoriei publice în contextul mai larg al asigurării finanţării datoriei externe totale a României (publice şi private).
În analiză făcută pe marginea proiectului de rectificare bugatară, Consiliul Fiscal aminteşte şi de revizuirea datelor istorice privind PIB de către INS, pe 15 noiembrie – doar seria de date ajustate sezonier – ceea ce modifică, implicit, şi perspectivele creşterii economice pentru acest an.
”Datele pe primul semestru indicau, în lipsa unei contracţii (neindicată de alte date – precum cele cu frecvenţă mai mare) în trimestrul III şi/sau IV, şi, totodată, în lipsa revizuirii datelor istorice, posibilitatea unei creşteri economice reale uşor inferioară valorii de 7%. Revizuirea datelor istorice aduce (în sensul unei probabilităţi ridicate) ritmul creşterii economice la un nivel inferior bornei de 5%.”
În acest context, revizuirea realizată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză în privinţa creşterii reale aferente anului 2022, de la 3,5% în prima rectificare din acest an, la 4,6% în proiecţia macroeconomică aferentă celei de-a doua rectificări, aduce o notă de realism în plus proiecţiei şi o face compatibilă cu ultimele date statistice publicate, se mai arată în opinia CF.
Vedeţi aici textul integral al analizei Consiliului Fiscal
