Cu ce rămânem în jurnalul de business: Top 50 evenimente din economie în 2013

Transport

Pod peste Dunăre: La peste un secol după ce primul pod peste Dunăre dintre România şi Bulgaria a fost deschis traficului între Giurgiu şi Ruse, un al doi­lea pod rutier şi feroviar între cele do­uă ţări a fost deschis anul acesta, între Calafat şi Vidin. Podul a costat 300 mil. euro.

„Felii“ de autostradă: Anul 2013 a adus 78 de noi kilometri de autostrăzi, pe rutele Simeria-Orăştie (18 km), Orăştie-Sebeş Vest (24,1 kilometri), Sebeş Vest-Cunţa (19,7 kilometri) şi Sălişte-Sibiu (16,6 kilometri). România a reuşit astfel să ajungă la o reţea totală de autostrăzi de 608 kilometri.

Eşecul CFR Marfă: Privatizarea CFR Marfă, cel mai mare transportator de marfă pe calea ferată, a eşuat după ce firma desemnată câştigătoare a licitaţiei organizate de stat, Grup  Feroviar Român (GFR), controlată de Gruia Stoica, nu a plătit 170 mil. euro, suma pe care o mai avea de dat pentru preluarea pachetului de acţiuni de 51%.

Imobiliare

Mall nou în Capitală: Centrul comercial Promenada, dezvoltat de austriecii de la Raiffeisen Evolution în zona de nord a Capitalei în urma unei investiţii de 130 milioane de euro, a fost inaugurat în octombrie, aceasta fiind prima deschidere a unui mall în ultimii trei ani şi jumătate în Bucureşti.

Investitorul anului în imobilia­re: Fondul sud-african de investiţii NEPI a bifat cele mai mari tranzacţii în imo­biliare în acest an atât în retail, cât şi pe birouri. În decembrie NEPI a plătit 81 mil. euro pe centrul comercial City Park din Constanţa, iar în februa­rie 2013 sud-africanii au cumpărat cu 61,7 mil. euro clădirea de birouri The Lakeview din Bucureşti.

BĂNCI & Macro

Criza de la Bank of Cyprus: Sucursala locală a ciprioţilor şi-a suspen­dat operaţiunile timp de o lună pe fon­dul crizei din insulă din prima parte a anu­lui, iar depozitele clienţilor au fost sal­vate în cele din urmă prin transfer la Marfin Bank.

Tranzacţia Citibank – Raiffeisen: Americanii au hotărât să abandoneze businessul local cu persoane fizice şi şi-au vândut către austrieci întreg portofoliul de credite de peste 90 de milioane de euro, plus depozite de circa 175 de milioane de euro.

Tranzacţia RBS – UniCredit: Brita­ni­cii au decis că nu mai vor să lucreze decât cu companii mari şi le-au vândut italienilor active de retail de 315 milioane de euro la pachet cu depozite de 230 de milioane de euro, încheind cea mai mare vânzare de portofoliu.

Preluarea RIB de către Getin Holding: Primul grup bancar polonez care intră pe piaţă, Getin, a cumpărat de la omul de afaceri american Daniel Roberts pachetul de control la RIB, o bancă mică afectată de pierderi şi cu solvabilitatea la limită.

Umbrărescu a cumpărat licenţa ATE: Dorinel Umbrărescu, al doilea om de afaceri român care îşi face bancă pe timp de criză, a dat 10,3 mil. euro pe 93,3% din ATE Bank, pe scheletul căreia va ridica Banca Română pentru Credit şi Investiţii.

Tranzacţia olandeză Eureko – Aegon: Eureko şi-a încheiat istoria pe piaţa locală de asigurări de viaţă şi pensii cedând concurenţilor un portofoliu de 22.000 de contracte de asigurare şi prime subscrise de 10 mil. euro, plus peste 443.000 de clienţi la pensii cu active de 542 mil. lei.

Tranzacţia Axa – Astra:  Intraţi pe piaţă în 2010 cu mari ambiţii, francezii au capotat după trei ani şi i-au vândut omului de afaceri Dan Adamescu businessul cu asigurări de viaţă estimat la 7 mil. euro pe an, pe baza unui por­to­foliu de circa 40.000 de contracte.

ROBOR, la minime isto­ri­ce:  Dobânzile in­ter­ban­ca­re de la care plea­că pre­ţul creditelor au cobo­rât pu­ternic în se­mestrul II, ROBOR pe o zi apro­piin­du-se rapid de pragul de 1%. ROBOR la trei luni s-a dus uşor sub 2,5%, iar la şase luni a intrat sub 3%.

Isărescu a tăiat 1,25 puncte din dobânda-cheie: Rata de referinţă a BNR a coborât în cinci luni până la mi­ni­mul-record de 4% pe an, conform angajamentului de stimulare a cre­ditu­lui în lei prin apropierea de dobânzile la euro.

Noi minime la costul finanţării externe: România s-a împrumutat pentru al doilea an la rând de pe piaţa americană, dobânda coborând puternic la 4,375% de la 6,75% în 2012, şi a lansat două serii de eurobonduri la care dobânda s-a dus la 4,625% pe an.

Desant chinezesc. proiecte de cel puţin 5 miliarde de euro: O delegaţie con­dusă de premierul Chinei Li Keqiang a venit la Bucureşti în noiembrie pentru a discuta un pachet uriaş de investiţii în infra­struc­tură, energie, agricultură, IT cuprins între 5 şi 8 miliarde de euro.

Şefii FMI, BM, BEI Şi BERD la Bucureşti:  Premieră în relaţiile cu marile instituţii financiare internaţio­na­le: toate şi-au trimis şefii în vizită în acelaşi an, Christine Lagarde, Jim Yong Kim, Werner Hoyer şi Suma Chakra­barti venind să dea un semnal de susţi­nere. Şi fostul şef al FMI, Michel Cam­dessus, cel mai logeviv director general al fondului, a venit în România, invitat la Gala ZF 15 ani.

Pe excedent după 20 de ani: România a revenit în 2013 pe excedent de cont curent pentru prima dată din 1990, iar surplusul s-a menţinut în primele şapte luni din an. Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale s-au înregistrat deficite de cont curent record, de peste 10% din PIB. Pentru întregul an 2013 analiştii estimează un deficit de cont curent de circa 1% din PIB. 

TVA redus la pâine: TVA la pro­dusele de panificaţie a fost redusă începând cu luna septembrie de la 24% la 9%. Aceasta a fost singura măsură importantă de relaxare a fiscalităţii din 2013. Alături de producţia agricolă bună, reducerea TVA la produsele de panificaţie a imprimat inflaţiei un trend descendent.

TVA la încasare: Ministerul Finan­ţelor a introdus în acest an sistemul TVA la încasare, care presupune colec­ta­rea taxei la momentul încasării contravalorii livrărilor sau prestărilor efectuate, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data emiterii facturii. Firmele obli­gate să aplice acest sistem sunt cele cu o cifră de afaceri anuală inferioară plafonului de 2,25 mil. lei (500.000 de euro). Guvernul a decis ca plata TVA la încasare să devină op­ţională înce­pând cu 1 ianuarie 2014.

Minim record de inflaţie. Scăde­rea in­flaţiei a întrecut aşteptările, rata anuală ajungând în noiembrie la 1,83% dato­rită scăderii preţurilor mărfurilor ali­men­tare. Prognoza BNR pentru 2014 este de 3%, dar începutul de an ar putea duce inflaţia chiar sub 1%.

Neperformantele s-au dus spre 22%: Rata creditelor cu restanţe de peste 90 de zile, care sufocă siste­mul bancar şi întârzie relansarea cre­ditării, a con­tinuat să urce până la 21,7% în oc­tom­brie, cu 3,5 puncte procentuale peste nivelul din 2012.

Energie

Adio Nabucco: În iunie anul acesta, a luat sfârşit o aşteptare de mai bine de zece ani de zile. Proiectul Nabucco Vest, ce a mai rămas din proiectul ini­ţial al Nabucco, a ieşit din cursa pentru ga­zele azere, lăsând locul unui gazo­duct de două ori mai mic, dar care a fost susţinut mai pu­ter­nic, TAP. România rămâne deocamdată de­pen­dentă de gazele ruseşti.

Subvenţii „verzi“ mai mici: În iulie, guver­nul ia decizia de a reduce schema de sprijin pentru energia verde prin amânarea acor­dării unui număr de cer­ti­fi­cate, aces­tea urmând să fie re­cu­pe­rate în perioada 2017-2020. Măsura este luată mai ales la presiunea marilor com­pa­nii industriale. Inves­ti­ţii de circa 4,5 mld. euro sunt afectate. Mai mult, de la anul noile in­vestiţii în proiectele de energie rege­ne­rabilă vor intra direct pe o schemă redusă.

Gaze de şist cu jandarmii: Necunoscutul sat vasluian Pungeşti devine scena unor conflicte puternice între comunitatea locală şi jandarmii scoşi în stradă pentru a-i apăra pe americanii de la Chevron, singurii care au anunţat oficial că vor să caute gaze de şist în România. Roşia Montană şi gazele de şist sunt printre puţinele investiţii împotriva cărora oamenii au ieşit în stradă.

Profit de 1 mld. euro: Petrom, cea mai mare companie din România, are toate şansele ca anul acesta să ajungă la un profit net de un miliard de euro, nivel istoric şi singular pentru economia locală. Pe viitor, perspec­tivele de dezvoltare ale companiei se leagă mai ales de explorările din adâncurile Mării Negre.

Anul de foc pentru Hidro­elec­tri­ca: După ce a stat un an în insol­ven­ţă, la finalul lunii iu­nie coşmarul Hidroelectrica s-a terminat. Curăţată de contractele directe de vânzare a energiei şi cu 1.000 de angajaţi mai puţin, Hidroelectrica se îndreaptă anul aces­ta spre un profit istoric de 200 de milioane de euro. Compania nu este însă ferită de pericole, în contextul în care interesele politice au început din nou să roiască în jurul ei, iar contrac­tele de vânzare cu energie sunt tot mai greu de încheiat.

Texanii şi Plo­ieş­tiul: Grupul texan Lufkin, spe­cia­lizat în pro­ducţia de echi­pamente pentru in­dustria de petrol şi gaze, a terminat în iunie anul acesta o fabrică de 130 de milioane de euro în Ariceştii Rahtivani, la Ploieşti. In­ves­ti­ţia vine să confirme astfel că Ploieştiul este capi­tala  in­dustriei pe­troliere din România.

Agricultură

Locul 5 la cereale: România a urcat în acest an pe locul al cincilea în topul producătorilor europeni de cereale, cu o recoltă de 20,4 milioane de tone, în creş­tere cu 60% faţă de sezonul prece­dent. Pe primele locuri în UE la producţia de ce­reale sunt Franţa, Germania, Polonia şi Spania.

Băsescu intră în agricultură: Preşedintele Traian Băsescu a intrat în agricultură prin achiziţia a 300 de hec­tare de teren arabil în localitatea Nana din Călăraşi. El a achiziţionat indirect terenul prin intermediul fiicei sale Ioana Băsescu, care a contractat de la CEC Bank un credit de 1 milion de euro şi a plătit alţi 300.000 de euro pentru a în­che­ia înţelegerea cu fami­lia italiană Bertola.

Străinii vor teren arabil: Investitorii străini au con­tinuat şi în acest an să îşi arate interesul pentru tere­nu­rile agri­cole din România, pe fondul subeva­luării aces­tor active în com­pa­raţie cu cele din ves­tul Europei. Astfel, fondul de investiţii britanic Insight Investment a realizat o tran­zac­ţie record de 30 de milioane de euro şi a preluat ferma de 16.000 de hectare a Agricom Borcea din Călăraşi, iar grupul ger­man Agrarius şi-a anunţat intenţia de a-şi dubla suprafeţele la 6.000 de hectare.

Un nou cod silvic: Guvernul a trimis la începutul lunii octom­brie în parla­ment proiectul noului Cod silvic, o lege ce ar urma să regle­menteze o piaţă unde se fac afaceri de aproxi­ma­tiv 500 de milioa­ne de euro anual. Proiectul pro­pu­ne trecerea de la vânzarea lemnului estimat din pădure la vân­zarea lem­­nu­lui măsurat din rampe şi depozite pre­cum şi un con­trol mai rigu­ros pentru in­tro­ducerea lem­nului în piaţă.

Balanţă pozitivă la alimente: România a devenit exportator net de alimente, cu un excedent de 10 mi­lioane de dolari, după primele trei trimestre ale anului, în care exporturile au crescut cu 22% la 4,6 miliarde de dolari, iar impor­turile au avut un ritm de creştere la jumătate. Excedentul este deocam­dată nesem­nificativ, dar saltul este specta­culos având în vedere că, în 24 de ani scurşi de la revoluţie, România a înregistrat doar deficite pe această zonă.

Industrie & Retail

Fabrica Europharm, la vânzare: Decizia companiei britanice Glaxo­Smith­Kline (GSK) de a vinde fabrica Europharm pe care o deţine la Braşov poate fi considerată surpriza anului în sănătate. Europharm este al doilea mare producător de medicamente din Româ­nia. Intenţia GSK este să vândă această fabrică, iar dacă nu găsesşte cumpărător să o închidă.

În locul Nokia: Grupul german Bosch şi italienii de la De’Longhi au limitat în acest an din efectele negative ale plecării Nokia de la Cluj, în urma unor investiţii cumulate de peste 100 de milioane de euro care au creat într-o primă fază 600 de locuri de muncă în parcul industrial Tetarom din Cluj.

Mega Image, 100: Retailerul belgian Mega Image a fost anul acesta cel mai agresiv lanţ de pe piaţa locală, deschizând peste 100 de magazine. Astfel Mega Image se apropie de 300 de unităţi pe piaţa locală dintr-un total de peste 1.250 de magazine în comerţul modern.

Noul miliardar din retail: Con­si­liul Concurenţei a aprobat la fina­lul verii preluarea magazinelor Real de către grupul francez Auchan, care a ajuns astfel la un total de 31 de maga­zi­ne în România şi la afaceri de peste un miliard de euro.

„Remorcherul“ Dacia: Duster, motorul de creştere al Dacia după lansarea din 2010, care adunase până la ju­mă­tatea acestui an vânzări de 7 mi­liarde de euro, a fost relansat în toam­na acestui an în ca­drul Salonului Auto de la Frankfurt. Duster, primul SUV produs la Mioveni, şi-a pus am­pren­ta pe expor­turile Ro­mâ­niei, fiind un model cu preţ dublu faţă de Logan sau San­dero.

Daimler, 300 de milioane de euro la Sebeş: Grupul german Daimler a anun­ţat în luna aprilie că va investi peste 300 de mi­lioa­ne de euro în Ro­mânia pentru ex­tinderea pro­duc­ţiei de cutii de viteze, desti­na­te Mercedes-Benz, la sub­sidiara locală Star Transmis­sion din Sebeş. Ulterior, com­pania Star Assembly, deţinută de concernul german, a primit un ajutor de stat de 37,4 mi­lioane de euro.

Kingfisher intră în bricolaj: Grupul brita­nic King­fisher a anun­ţat în apri­lie sem­narea acor­dului pen­tru achiziţia Brico­store, iar la sfârşitul lunii mai a avut loc şi închiderea propriu-zisă a tranzacţiei cu o valoare de 75 mil. euro. Magazinele Bricostore vor fi rebranduite sub denumirea Brico Depot.

Bursă

Listarea Romgaz: Oferta publică iniţială a Romgaz Mediaş, cea mai valo­roasă companie de stat, a fost eveni­men­tul anului pe piaţa de capital, chiar dacă bursa de la Bucureşti a împărţit laurii acestei listări cu bursa de la Londra. Statul a strâns 391 mil. euro din vânzarea a 15% din companie, tranzac­ţia fiind cea mai mare din istoria BVB.

Listarea Nuclearelectrica: Ofer­ta publică iniţială a Nuclearelectrica a fost prima listare a unei companii de stat din ultimii cinci ani, deschizând astfel şirul privatizărilor prin bursă asumate de Guvern în faţa FMI. Finalizarea acestei tranzacţii a fost un semnal extrem de important pentru bursa de la Bucureşti.

Eşecul AdePlast: Ratarea ofertei publice iniţiale a producătorului de materiale de construcţii AdePlast a arătat că investitorii de pe bursă sunt încă foarte selectivi, chiar dacă bani există în piaţă, şi că preferă încă sigu­ranţa investiţiilor la stat. Compania controlată de Marcel Bărbuţ nu a reuşit să convingă piaţa.

Un „cneaz“ polonez la bursă: Numirea lui Ludwik Sobolewski, fostul şef al bursei din Varşovia, la con­du­cerea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a reprezentat unul dintre momentele-cheie ale lui 2013 pe piaţa de capital. De la Sobolewski se aşteap­tă dezvoltarea bursei locale după mo­delul celei poloneze.

Un nou şerif al pieţelor finan­ciare: Înfiinţarea Autorităţii de Supra­ve­ghere Financiară (ASF), prin comasarea comisiilor de supraveghere a asigurărilor (CSA), a pieţei de capital (CNVM) şi a pensiilor private (CSSPP), a adus noi oameni la cârma acestor pieţe. Încă nu s-au observat însă îmbunătăţirile aşteptate.

Furturile de acţiuni: Frauda de la firma de brokeraj Harinvest, unde zeci de clienţi şi-au pierdut acţiunile şi banii din portofolii din cauza tranzacţiilor ilegale ale angajaţilor, şi furtul de acţiuni din contul şefei IFC România, Ana Maria Mihăescu, au fost eve­nimentele negative ale anului şi au lovit din nou în­cre­derea investitorilor în pia­ţa de capital.

Business Hi-tech

Cea mai mare finanţare privată. RCS&RDS, companie de telecom controlată de orădeanul Zoltan Teszari, a lansat în luna noiembrie o emisiune de obligaţiuni de 450 de milioane de euro şi a contractat şi credite de 300 de milioane de euro, pentru a-şi refinanţa datoriile. RCS&RDS a avut în 2012 afaceri de 623,8 mil. euro.

Startul celei mai mari fuziuni din telecom. Germanul Nikolai Beckers, noul CEO al Cosmote şi Romtelecom, a accelerat după pre­luarea mandatului, în aprilie, procesul de integrare a celor doi operatori, care au acum pentru prima oară un top management comun. Companiile con­trolate de grecii de la OTE ar putea fuziona în 2014.

Foame de echipamente inteli­gente. Vânzările de tablete PC şi smartphone-uri ar putea ajunge la aproximativ 2 milioane de unităţi, faţă de 1,2 milioane de unităţi în 2012. Piaţa de tablete ar putea ajunge la 550.000 - 600.000 de unităţi, faţă de 200.000 în 2012, iar cea de smartphone-uri la cel puţin 1,5 milioane faţă de 1 milion în urmă cu un an.

Cea mai mare tranzacţie din IT. Fondul american de investiţii Francisco Partners a cumpărat toate acţiunile Avangate - un furnizor de soluţii şi servicii pentru dis­tribuţia electro­nică de software fondat în anul 2006, al cărui acţionar ma­joritar era Radu Georgescu. Tran­zac­ţia ar putea fi de ordinul ze­ci­lor de milioa­ne de dolari.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.12.2013