Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică în cadrul PwC România, suţine că deşi deficitul bugetar a scăzut după vârful din pandemie, finanţarea acestuia devine tot mai dificilă din cauza dobânzilor ridicate la care se împrumută România.
“Veniturile/încasările din taxe au crescut, dar aproape cu acelaşi procent s-au majorat şi cheltuielile. Deci consolidarea fiscală - ajustarea în jos a deficitului bugetar - e anevoioasă, riscul evident fiind majorarea fiscalităţii. Sperăm să nu fie aşa”, a spus Daniel Anghel în cadrul Conferinţei Anuale de Taxe PwC România.
El a precizat că în momentul de faţă există mai multe tendinţe globale şi europene care conduc la o serie de iniţiative legislative, dar şi la proiecte de digitalizare a administraţiei fiscale.
Pe plan local, există reformele asumate prin PNRR în paralel cu o serie de propuneri reîncălzite şi nediscutate cu mediul de afaceri, cum sunt taxa pe cifra de afaceri sau impozitul pe venit cu cote progressive. Toate aceste lucruri au loc în condiţiile în care susţinerea de la buget a fost mai redusă decât în alte state, pentru că România are cele mai mici venituri fiscale din UE, în afara de Irlanda, precum şi cel mai mare deficit de încasare a TVA - o treime din TVA nu e colectată.
“Guvernele au nevoie de cât mai multe date în timp real pentru a limita evaziunea şi frauda şi pentru a creşte conformarea, pentru a elimina controalele ample şi a direcţiona analizele de risc. Este evident că ne îndepărtăm de raportarea tradiţională a taxelor şi ne apropiem cu paşi repezi de un tip de raportare mai rapid, mai digital şi mai detaliat. Există avantaje clare pentru autorităţile fiscale, dar şi pentru companii, chiar dacă costurile iniţiale sunt destul de mari. Controalele fiscale vor avea loc mai rar şi vor fi mai puţin invazive”, spune Daniel Anghel.
Având în vedere obiectivele din PNRR şi raportul Băncii Mondiale, Daniel Anghel spune că am putea să asistăm la o ajustare a bazei de impozitare şi eliminarea unor facilităţi (IT, R&D, construcţii, etc.).
“Da, este nevoie de o reaşezare a sistemului de impozitare al proprietăţilor, dar încă nu s-a găsit formula corectă şi modificările au fost prorogate pentru 2025. Printre modificările fiscale anunţate public, dar fără a exista o consultare şi la care nu ne aşteptăm să fie implementate, cel puţin deocamdată, este impozitul pe cifra de afaceri, care încalcă şi principiul proporţionalităţii şi caracterul rezonabil al sarcinii fiscale. Cât priveşte impozitul progresiv credem că aici lucrurile sunt mai simple. Nu credem că ANAF este pregatită la acest moment dpdv al infrastructurii să facă faţă unei schimbări de o asemenea anvergură care, dacă se întâmplă trebuie pregatită cu cel puţin 2 ani înainte”, spune Daniel Anghel.
Ministerul Finanţelor Publice şi-a propus să respecte termenul dat de Comisia Europeană şi să transpună directiva privind impozitul minim global la 31 decembrie 2023, aceasta urmând să se aplice nu numai grupurilor multinaţionale, dar şi celor naţionale care se încadrează în condiţii. Astfel, până la sfârşitul verii, proiectul ar putea fi pus în dezbatere publică, care va fi urmată de dezbaterea parlamentară şi transpunerea de la 31 decembrie.
