Companii

De ce nu pot fi salvate fabricile româneşti. "Capitalul autohton este o chestiune măruntă. Nici nu îndrăznim să ne uităm"

De ce nu pot fi salvate fabricile româneşti. "Capitalul autohton este o chestiune măruntă. Nici nu îndrăznim să ne uităm"

Autor: Ioana David

18.06.2014, 00:08 3360

Decizia companiei farma­ceu­tice britanice GlaxoSmith­Kline (GSK) de a închide fa­brica de pastile Euro­pharm de la Braşov, care rea­li­za afa­ceri anuale de 100 mil. euro şi avea 236 de angajaţi, este un semnal negativ pentru mediul de afaceri, iar pentru in­dus­tria farma ge­nerează îngrijorare, sunt de pă­re­re oa­menii de afacerii cu care ZF a discutat. 

„Orice semn de retragere a unui inves­ti­tor, mai ales de talie mare, este un semnal ne­gativ. Sonoritatea numelui atrage îngrijo­ra­re în toată industria farma“, a spus omul de afaceri Florin Andronescu, care în prezent este business developer al Sanador, unul dintre marii operatori de servicii medicale private. Sanador este o companie de­ţi­nută integral de soţia sa, Doris An­dronescu.

Florin Andronescu este de părere că economia românească nu îşi permite luxul de a pierde nicio investiţie, dar că spre deo­sebire de alte state, ca de exemplu Irlanda, unde statul negociază cu investitorii şi acordă facilităţi, în România nu există această abordare. „Ar fi trebuit invitaţi la discuţii şi văzute mo­tivele (pentru care închid – n.red.). Ar fi trebuit negociate con­diţii speciale“, a mai spus Andronescu.

 

Autorităţile ridică din umeri

ZF a încercat să contacteze ieri mai multe autorităţi publice pentru a vedea dacă sunt la curent cu situaţia de la Braşov, însă până la închiderea ediţiei doar Ministerul Să­nătăţii a transmis un punct de vedere. Guvernul, Ministerul Economiei, Consi­liul Ju­deţean Braşov şi Primăria Braşov fie nu au putut fi contactate, fie nu au făcut niciun co­mentariu până la închiderea ediţiei.

„GlaxoSmithKline (GSK) a anunţat Mi­nis­terul Sănătăţii (MS) despre decizia de a re­nunţa la fabrica de la Braşov. În timpul unei întâlniri pe care conducerea Minis­te­ru­lui Sănătăţii a avut-o cu reprezentanţii GSK a fost discutat şi acest subiect. Condu­cerea GSK a anunţat MS că decizia de a închi­de fa­brica de la Braşov este una strict eco­no­mică şi depinde exclusiv de decizia com­pa­niei care cităm: «reflectă supraca­paci­tatea exis­tentă în reţeaua globală de pro­ducţie a GSK pentru formele solide orale.» De ase­me­nea, compania l-a asigurat pe ministrul sănă­tăţii că cei 236 de angajaţi afec­taţi de această decizie vor beneficia de pa­chete com­pensatorii până la sfârşitul anului 2015. Minis­terul Sănătăţii nu se poate implica în de­rularea planului de afa­ceri sau în deciziile care se iau la nivelul com­paniilor private“, a fost răspunsul tran­s­mis pe email de biroul de presă al Mi­nis­ter­ului Să­nă­tăţii.

Sute de fabrici s-au închis în ultimii ani în România, lăsând mare parte din eco­no­mie la mâna importurilor, însă în majori­tatea ca­zurilor autorităţile au ridicat din umeri spunând că sunt decizii private de business care nu pot fi influenţate. Şi antreprenorii locali spun că nu au ce să facă în astfel de si­tuaţii şi că investiţiile sunt prea mari pentru a putea să se implice.

„Discutăm de altă ligă. Investiţiile sunt uriaşe, şi le pot permite doar corporaţiile. (…) Des­pre ce capital autohton vorbim? Capi­talul autohton este o chestiune măruntă. Nici măcar nu îndrăznim să ne uităm. In­ves­ti­ţiile sunt foarte mari“, a spus Andronescu.

 

Mediul de afaceri s-a deteriorat

Un eventual împrumut bancar care să susţină o asfel de achiziţie este un risc prea mare. „Nu mai este ceea ce a fost acum zece ani, când erai antrenat de o economie în creştere. Un om de afaceri se descurcă foarte rapid într-un me­diu prietenos cu afacerile, în care se se pro­pune o zonă de relaxare, ceea ce nu se reali­zează în România. Un mediu de afaceri corect este unul în care un om de afaceri se simte bine. Ori la noi de câte ori se schimbă regu­lile jocului în timpul jocului? Îţi trebuie un curaj vecin cu nebunia“, a mai spus Andronescu.

„Mediul de afaceri din industrie s-a deteriorat inadmisibil în ultimii trei ani, devenind neinteresant pentru investitori. Escaladarea nejustificiată a costurilor industriale şi comerciale (salariile, utilităţile, materiile prime şi materiale), metodologia de calcul a preţurilor medicamentelor, termenele lungi de încasare a creanţelor, lipsa unui dialog real cu autorităţile, frauda, nepăsarea şi risipa, la care s-au adăugat mai recent obligaţia la plata clawback de peste 20% şi cererea de discount-uri de pe canale de până la 25% (aşa-numita „taxa de raft“) fac afacerile în zona de medicamente greu de gestionat pe termen scurt şi nesustenabile pe termen lung“, spune Dragoş Damian, CEO al producătorului Terapia Ranbaxy.

Alţi reprezentanţi ai mediului de business sunt de părere că decizia GSK nu este un capăt de ţară. „E păcat ca şi gest şi pentru oameni, dar nu e un capăt de ţară. Sunt investiţii în derulare, macroeceonomic România arată foarte bine. Este o decizie legată de politica grupului“, a spus Mihai Marcu, preşedintele MedLife.

Ioana Filipescu, managing director al Raiffeisen Investment, spune că semnalul este prost, dar că impactul nu va fi mare. „Nu va avea un impact dincolo de faptul că dispar locurile de muncă. Glaxo nu era o forţă în producţia de medicamente“, a spus Ioana Filipescu.

Europharm se află pe locul doi în topul celor mai mari producători locali de medicamente cu afaceri de 100 mil. euro (în 2012; nu există informaţii publice disponibile pentru 2013), după Terapia Ranbaxy. GSK a cumpărat Europharm la finalul anilor ’90 de la omul de afaceri Mihai Miron, care s-a arătat interesat de capacităţile de la Braşov. Miron nu a putut fi contactat ieri până la închiderea ediţiei pentru mai multe detalii.

 

De ce închide GSK fabrica?

În urmă cu un an, GSK anunţa că va renunţa la fabrica Europharm şi că este în căutarea unui cumpărător pentru unitatea de producţie. Săptămâna trecută însă, compania a anunţat că nu a găsit un cumpărător viabil şi că până la finalul anului 2015 va finaliza închiderea. GSK şi-a motivat decizia de a renunţa la Braşov prin faptul că există o „supracapacitate de producţie în actuala reţea de doze orale solide“.

„Capacitatea de producţie a fabricii din Braşov este insuficient utilizată şi nu există potenţial de creştere pe termen lung pentru ca alte produse sau volume sa fie fabricate aici, din cauza unor limitări tehnologice şi a echipamentelor“, au mai arătat reprezentanţii GSK.

 
AFACERI DE LA ZERO