Spania Special

Economia romaneasca, in fata desantului spaniol

10 oct 2007 Autor: Diana Tudor Stoica

Economia romaneasca, in fata desantului spaniol

Cei mai mari investitori de origine spaniola din industria imobiliara locala au in derulare in prezent proiecte de sute de milioane de euro

In prima jumatate a acestui an, peste 500 de companii spaniole au intrat pe piata romaneasca, valoarea capitalului investit fiind de cinci ori mai mare fata de 2006.

"Din aproape 2.300 de societati cu capital spaniol, 57% au luat nastere in ultimii doi ani, 528 de societati fiind infiintate pana in iulie 2007, de doua ori mai multe fata de aceeasi perioada a anului 2006 si cu un capital de cinci ori mai mare. Daca aceasta tendinta continua, Spania va deveni unul dintre primii parteneri economici ai Romaniei in urmatorii ani", a declarat Rosa M. Sanchez-Yebra, consilier economic-sef al Ambasadei Spaniei.
Potrivit datelor oferite de Ambasada Spaniei la Bucuresti, in 2006 volumul total al schimburilor comerciale dintre Romania si Spania a fost de 1,5 miliarde de euro, exporturile ridicandu-se la 605,80 mil. euro, iar importurile la 953 mil. euro. Fata de aceeasi perioada a anului 2005, a fost inregistrata o crestere de 23,05% pe total schimburi, dintre care 12,21% la export si 31,11% la import.
Segmentul de piata in care investitorii spanioli s-au dovedit a fi cei mai activi pe plan local este cel al industriei imobiliare, care in ultimii ani a devenit o tinta atractiva pentru foarte multe dintre companiile spaniole, in conditiile in care real estate-ul spaniol a fost exploatat aproape in intregime.
Investitorii spanioli sunt interesati sa achizitioneze mai degraba vechi platforme industriale, aflate in puncte strategice ale Bucurestiului, cu scopul dezvoltarii de ansambluri rezidentiale.
Printre cei mai mari investitori de origine spaniola din industria imobiliara locala se numara companii ca Hercesa, Fadesa, Ibiza Construct sau GEA Prasa, care au in derulare in prezent proiecte de sute de milioane de euro.
Numai GEA Prasa dezvolta anul acesta doua proiecte imobiliare de 300 mil. euro in Capitala si intentioneaza ca in urmatorii ani sa mai construiasca alte aproximativ 1.500 de apartamente pentru locuitorii Bucurestiului.
La fel si Hercesa care a anuntat investitii in trei proiecte rezidentiale de mari dimensiuni pe platformele fabricilor de paine Titan si Spicul, precum si in zona bulevardului Ghencea, insumand circa 5.000 de apartamente, sau Ibiza Construct care ajuta la dezvoltarea nordului Bucurestiului prin dezvoltarea de proiecte in zone precum Gradina Botanica, Scoala Americana sau Voluntari.
Desi majoritatea investitiilor imobiliare sunt directionate in prezent in dezvoltarea si exploatarea Bucurestiului, companiile prezente pe plan local au decis sa realizeze proiecte si in tara, Fadesa urmand sa imparta cele 16.000 de locuinte pe care intentioneaza sa le construiasca intre Bucuresti si Bacau.
De asemenea, tot o companie de origine spaniola va construi anul viitor in Constanta un ansamblu imobiliar evaluat la aproximativ 50 mil. euro, al carui proiect de consultanta este realizat de filiala locala a companiei spaniole Eptisa Proyectos Internationales.
Proiectul consta in construirea a cinci blocuri de apartamente, a cate 20 de etaje fiecare, suprafata construita a unui bloc fiind cuprinsa intre 16.000 si 20.000 de metri patrati.
Potrivit reprezentantilor companiei, dupa finalizarea acestui proiect, exista posibilitatea de a mai fi construite alte doua noi tronsoane a cate cinci blocuri fiecare, suprafata totala a terenului pe care va fi dezvoltat acest ansamblu imobiliar fiind de circa 4,5 hectare.
"Datorita numarului mare de investitori spanioli din piata imobiliara din Romania, La Caixa, unul dintre primele trei grupuri financiare din Spania, a decis sa isi deschida in aceasta toamna un sediu in Bucuresti", a adaugat reprezentanta Ambasadei Spaniei. Desi industria imobiliara este domeniul in care investitorii spanioli se dovedesc a fi cei mai activi, acestia au o prezenta importanta si in IT&C, prin intermediul companiei INDRA, sau in industria alimentara, filiala producatorului de preparate din carne Campofrio situandu-se in topul primilor zece producatori locali.
"Tehnolog?a Utilities de Indra administreaza 70% din piata romaneasca de electricitate, adica circa 6,4 milioane de clienti, cinci din opt distribuitori de energie electrica din tara utilizand Indra", a spus Sanchez. Potrivit acesteia, trei din cinci avioane care aterizeaza oriunde un lume utilizeaza software-ul de control aerian provenit de la INDRA, iar 15 dintre tarile UE au optat pentru tehnologia INDRA la controlul pasapoartelor.
INDRA de asemenea a dezvoltat si sisteme de cartele care sunt utilizate in principalele metrouri din lume.
In ceea ce priveste industria alimentara, in urma cu doar cateva saptamani, familia presedintelui clubului de fotbal Real Madrid, Ramon Calderon Ramos, a declarat ca va investi 69 mil. euro in ferme de crestere a porcilor in judetele Calarasi si Ialomita, proiect la care ar putea participa si International Finance Corporation (IFC), membra a grupului Bancii Mondiale.
Proiectul este programat sa intre in board-ul IFC la jumatatea lunii viitoare. Compania spaniola care va derula proiectul, Rupork, este condusa de cumnatul lui Calderon Ramos, iar unul dintre promotorii investitiei, firma Granja Dos Hermanas, este o afacere la care este actionar sotia presedintelui Real Madrid. Proiectul dezvoltat in Romania prevede constructia a zece unitati de crestere a porcilor si o fabrica de nutreturi in judetele Calarasi si Ialomita. Pe langa valoarea totala a proiectului vor exista si cheltuieli aditionale pentru incheierea contractelor cu fermieri.
Nici industria auto nu a fost omisa de investitorii spanioli, printre companiile prezente in segmentul local al pietei numarandu-se ACE (Cluj), CIE-Matricom (Targoviste), MMF (Turda), Mapsa (Turda), Caucho Metal (Sibiu), Bamesa (Pitesti), majoritatea alegand sa investeasca in zona Transilvaniei.
Dintre jucatorii importanti ai industriei spaniole prezenti si pe plan local putem sa mai enumeram si Gamesa, principalul producator de turbine eoliene din Spania, sau grupul de constructii Fomento de Construcciones y Contratas (FCC), companie cu un portofoliu de aproape 500 de milioane de euro.

Spania versus Romania
Spania:
Are 47 de aeroporturi.
Oficialii spanioli intentioneaza ca pana in 2020 sa aiba 10.000 de kilometri de sine de tren pentru trenuri de mare viteza.
Guvernul a permis concesionarea autostrazilor catre companiile locale pentru dezvoltarea infrastructurii inca din anii '60.
Unul dintre obiectivele Spaniei este ca
sursele de energie regenerabila sa reprezinte 12,1% din totalul de energie consumata si 30,3% din productia de energie pana in 2010.
Are 298 de spitale de stat si peste 450 de spitale particulare.
Ocupa locul 3 in Europa si locul 7 in lume in ceea ce priveste industria constructoare de masini. Peste 82% dintre vehiculele produse in Spania sunt exportate in peste 90 de tari.
Este cea de-a doua destinatie turistica din lume.
Peste 87 de miliarde de euro si 5,5% PIB provin numai din industria de IT, trei din 5 avioane din lume utilizand la aterizare software de control aerian spaniol.
Romania:
Are un total de 16 aeroporturi.
CFR intentioneaza sa realizeze un studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea unei linii de circa 20.533 de kilometri de cale ferata de mare viteza in vestul tarii, care sa lege Brasovul de granita maghiara.
Doua treimi din suprafata totala a infrastructurii din Romania trebuie refacuta.
Are ca obiectiv obtinerea unei cote de surse de energie regenerabila de 33% pana in 2012.
98 de localitati din mediul rural nu au in prezent un medic.
S-a clasat anul trecut pe locul 16 in randul tarilor producatoare de automobile din Europa. Odata cu investitia Ford de la Automobile Craiova se preconizeaza ca vom patrunde in top 10.
Ocupa pozitia 76 din 124, intre Azerbaidjan si El Salvador, potrivit topului realizat de World Economic Forum, care masoara potentialul de dezvoltare al turismului in diferite tari.
Divizia de IT a adus anul trecut 8 miliarde de dolari la bugetul statului. Contributia la PIB a industriei IT&C este de circa 4,2%, inferioara mediei UE-25 de 5,3%.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.10.2007

 
Cuvinte cheie:
Economia
, romaneasca
, in
, fata
, desantului
, spaniol
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide