Piaţa energiei a fost, în ultimii ani, în centrul atenţiei, pe fondul creşterii accelerate a preţurilor, cu efecte propagate în celelalte ramuri economice, devenind astfel una din cauzele majore ale inflaţiei generalizate cu care statele lumii încă se mai luptă. Primele dezechilibre au apărut în 2021, ca urmare a blocajelor cauzate de pandemie, iar în 2022 situaţia s-a agravat pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina. În aceste condiţii, autorităţile, în special cele din statele europene, au fost nevoite să se replieze şi să adapteze strategiile energetice, centrate anterior pe tranziţia către energia verde, la noile condiţii de piaţă, precum şi la necesitatea de a proteja populaţia şi economiile de efectele nefaste ale creşterii preţurilor la produsele energetice şi ale disfuncţionalităţilor de pe lanţurile de aprovizionare.
În Europa, primele măsuri, din toamna lui 2021, au vizat sprijinirea populaţiei şi a firmelor mici pentru plata facturilor tot mai ridicate, astfel că statele membre au introdus mecanisme specifice în acest scop, pornind de la plafonarea preţurilor pentru consumatorii cei mai afectaţi, reducerea taxelor pe consum, sprijin financiar direct etc. Ulterior, autorităţile s-au concentrat mai mult pe cauză decât pe efect şi au acţionat în sensul reducerii dependenţei energetice a blocului comunitar faţă de combustibilii fosili din Rusia, dar procedurile greoaie întârzie apariţia rezultatelor. Însă iarna caldă a ajutat la reducerea consumului, a preţurilor şi a presiunii asupra consumatorilor şi guvernanţilor.
Proceduri simplificate pentru autorizarea producţiei de energie verde
În aceste condiţii, Comisia Europeană a propus, la finalul lui 2022, un nou regulament de urgenţă pentru accelerarea implementării surselor de energie regenerabilă care, în mare, prevede simplificarea procedurilor de autorizare pentru producţia de energie verde. Regulamentul este prevăzut să se aplice un an, timp în care ar trebui adoptată şi transpusă Directiva privind energia din surse regenerabile. Aceasta vizează tehnologii specifice şi proiecte cu potenţial de implementare rapidă şi impact redus asupra mediului, precum cele de energie solară, pompe de căldură sau de retehnologizare a centralelor electrice. Conform propunerii, se prezumă că instalaţiile de energie regenerabilă sunt de interes public major, ceea ce ar permite obţinerea derogărilor de la legislaţia de mediu a UE pe baza unor evaluări simplificate.
Pe de altă parte, criza energetică a favorizat anumiţi participanţi la piaţă, pe care autorităţile europene i-au luat în vizor, autorizând statele membre în jurisdicţia cărora îşi au sediul să îi taxeze pentru profiturile excepţionale obţinute în această perioadă.
Ce planuri are România?
Acest sistem de taxare a profiturilor excepţionale a fost introdus şi în România la finalul anului trecut şi vizează rezultatele financiare din 2022, dar rămâne de văzut ce companii întrunesc condiţiile pentru a fi taxate. În plus, legislaţia naţională nu este clară cu privire la modul în care vor fi folosiţi banii încasaţi din aceste taxe. Regulamentul european emis în acest scop prevede ca banii astfel obţinuţi să fie folosiţi pentru a finanţa investiţii în proiecte energetice strategice, cu precădere cele din surse regenerabile.
Între timp, companiile energetice din piaţa locală se află în diverse stadii de abordare a producţiei de energie verde, dat fiind atât potenţialul, cât şi necesarul de surse alternative de alimentare cu energie. Potrivit unui studiu realizat la finalul anului trecut de jucătorii din domeniu cu sprijinul Deloitte, energia regenerabilă ar putea ajunge, până în 2030, la o pondere de 34% din producţia totală de energie electrică, dacă România va acţiona în conformitate cu REPowerEU, programul european care prevede accelerarea investiţiilor în energia verde, cu scopul de a reduce rapid dependenţa de Rusia. La nivelul UE, ţinta este de 45%, în creştere de la 40%, anterior războiului din Ucraina.
Totodată, pentru a-şi spori independenţa energetică, România are la dispoziţie şi exploatarea gazelor din Marea Neagră, deciziile cu privire la aceste investiţii fiind aşteptate în cursul acestui an.
În concluzie, soluţia de ieşire din criza energetică şi de limitare a dependenţei energetice a Europei de resursele din Rusia pare a fi clară, şi anume concentrarea pe producţia de energie verde. Spre deosebire de alte ţări europene, România este favorizată de existenţa unor resurse energetice locale semnificative. Cu toate acestea, calea către aceste obiective este îngreunată de necesarul uriaş de investiţii în domeniu, precum şi de nevoia de a clarifica priorităţile strategice.
