♦ Un cumul de contracte directe cu producătorii şi oportunitatea imensă creată chiar de stat prin prima variantă a schemei de plafonare şi compensare a facturilor împing piaţa de energie spre era băieţilor deştepţi. Din nou ♦ Când unii strigă dezastru, alţii, mult mai discreţi, au bifat creşteri imposibil de imaginat în 2022, când toată economia era în survival mode.
Potrivit datelor furnizate de Bridge to Information, platformă de analiză şi studii, în 2022 cele 198 de companii din România care au ca activitate comercializarea energiei electrice (cod CAEN 3514) au raportat un business cumulat de 48,1 miliarde de lei faţă de nivelul de 25,1 miliarde de lei.
Dar nu creşterea de business este uluitoare, în contextul în care preţul spot al energiei a ajuns de la 550 lei/MWh în 2021 la 1.334 lei/MWh în 2022, ci evoluţia profitului. Astfel, de la o pierdere cumulată de 514 milioane de lei, piaţa comerţului de energie a ajuns la un profit net de peste 1,2 miliarde de lei. Şi chiar şi aşa, sunt afaceri a căror creştere a sfidat orice logică economică.
Lord Energy, companie deţinută de Zetolia Limited (Cipru), a ajuns în 2022 la un business de 5,1 miliarde de lei din tradingul cu energie, fiind astfel cel mai nou sosit în clubul select al miliardarilor în euro din România. În 2021, compania avea un business de 17 milioane de lei. Mai departe, firma a generat un profit net de aproape 650 de milioane de lei, în contextul în care în 2021 avea doar 1,7 milioane de lei. Compania are 5 angajaţi, doi dintre ei sunt Florin Munteanu şi Răzvan Boacă, ambii foşti angajaţi ai Tinmar Energy, cel mai mare furnizor independent de energie din România, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea. Iar Lord Energy este doar un exemplu despre cum se poate face business în România în domeniul energetic.
Discuţia despre evoluţia pieţei de comerţ cu energie din 2022 vine în contextul în care ieri Tinmar Energy a publicat poziţia sa în legătură cu o amendă de 200 de milioane de euro care ar fi fost dată de ANRE către patru companii din domeniul furnizării şi tradingului de energie pentru manipularea pieţei. Reacţia Tinmar Energy a venit ca urmare a unui articol din presă, suma de 200 de milioane de euro fiind transmisă pe surse, neconfirmată în acest moment de instituţie.
Cele patru companii ar fi Tinmar Energy, Nova Power & Gas, EFT Furnizare şi Freepoint Commodities, trader care a fost de acord să plătească anul trecut o amendă de 98 de milioane de dolari în SUA pentru a închide o investigaţie de dare de mită către oficiali brazilieni. Primele două companii, Tinmar Energy şi Nova Power & Gas, au avut poziţii oficiale, ultimele două nu au eliberat niciun punct de vedere.
“Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public, vă comunicăm că o parte dintre investigaţiile derulate de ANRE se desfăşoară în colaborare cu Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din domeniul Energiei – ACER, în baza reglementărilor REMIT şi a protocolului încheiat cu ACER. În vederea comunicării rezultatelor acestor investigaţii, care sunt iniţiate la sesizarea ACER, este necesar să se parcurgă anumite etape de coordonare cu ACER. După finalizarea procedurilor necesare vă vom putea comunica aspecte publice privind motivaţia, sancţiunile şi operatorii economici care au fost sancţionaţi. În plus, şi în cazul investigaţiilor care nu sunt iniţiate la sesizarea ACER există anumite proceduri care trebuie îndeplinite înainte ca ANRE să poată comunica public”, a răspuns ANRE solicitării ZF.
Investigaţia a fost demarată ca urmare a unei sesizări efectuate de OPCOM prin intermediul unui raport de tranzacţii suspecte, au precizat reprezentanţii Tinmar Energy. „O astfel de analiză, dacă ar fi fost efectuată corespunzător de către echipa de investigaţie, ar fi dus la concluzia inexistenţei vreunei încălcări a legii”, au adăugat reprezentanţii Tinmar Energy. „Vom dovedi în instanţă că însuşi modul de organizare a pieţei face imposibilă o eventuală înţelegere între participanţii la piaţă. Tranzacţiile derulate de Tinmar Energy în perioada vizată au avut ca scop asigurarea energiei necesară consumului clienţilor finali din portofoliu”, au continuat reprezentanţii Tinmar Energy. Tot aceştia au precizat că investigaţia ANRE clasifică cele două tranzacţii care fac obiectul investigaţiei ca fiind încrucişate, de tip A-B-A, lucru care nu este un element contravenţional. Tinmar Energy, de exemplu, face parte dintr-un grup de firme şi este acţionar la rândul său în companii care au bifat creşteri excepţionale în 2022, cum este cazul Solprim sau Eye Mall.
Mai departe, Nova Power & Gas, parte a grupului E-INFRA, îşi declară nevinovăţia.
„Suntem surprinşi de concluziile ANRE în ceea ce ne priveşte, în condiţiile în care Nova a respectat pe deplin toate regulile pieţei. Vom furniza în continuare toate datele şi informaţiile necesare pentru a ne demonstra nevinovăţia în faţa autorităţilor şi a instanţelor competente”, a declarat Samar Ioniţă, Director General Nova Power & Gas.
Dar problema amenzii de 200 de milioane de euro care ar fi fost dată de ANRE, deşi cifra nu este confirmată de instituţie, ci este doar pe surse din piaţă, scoate la lumină dimensiunea afacerilor din energie care s-au făcut în anul de graţie 2022. Încă din februarie 2022, Ziarul Financiar a scris cum statul român, prin schema de compensare şi plafonare a facturilor din energie, aşa cum a fost ea iniţial, ajunge să să injecteze bani în nişte business-uri de furnizare înregistrate în Cipru sau alte paradisuri fiscale.
„În 2022, s-au întâmplat foarte multe. Nu ai cum să faci atâţia bani cinstit, dar pe de altă parte România niciodată nu s-a uitat la corupţia din mediul privat”, spun oameni din domeniul energetic. Potrivit acestora, prin redeschiderea căii către contractele directe şi perioada din 2022 în care statul a recunoscut orice preţ al energiei s-a creat o nouă pătură de băieţi deştepţi, unii dintre aceştia având mecanismele perfecţionate încă din vremea contractelor directe cu Hidroelectrica, de la începutul anilor 2000.
