Specialiştii din domeniu spun la unison că România are nevoie de ele, iar cele mai recente date privind evoluţia şomajului sunt un argument în plus de susţinere, dar cu toate acestea marile proiecte energetice nu reuşesc de ani buni de zile să prindă contur. În martie anul acesta, statul trebuia să ştie cu cine va începe construcţia hidrocentralei de un miliard de euro Tarniţa-Lăpuşteşti.
Acest proiect ar crea 4.000 de locuri de muncă şi ar permite integrarea în siguranţă în special a proiectelor eoliene contribuind semnificativ la securitatea energetică a României. Din martie însă, România a schimbat două guverne, aşă că a mai rămas puţin timp pentru autorităţi pentru a alerga după investitori astfel încât să pună pe picioare unul dintre cele mai ambiţioase proiecte locale.
La fel stau lucrurile şi cu reactoarele 3 şi 4 de la Cernvodă, un alt megaproiect de 4 miliarde de euro. Construcţiile trebuia să înceapă în toamna anului 2010, dar după ce 4 din cei şase investitori s-au retras, statul încă se mai chinuie să aducă firme interesate de acest proiect. Între timp, România continuă să funcţioneze cu termocentrale şi hidrocentrale cu durata de viaţă depăşită, cel mai grav lucru fiind că nici măcar în acest moment nu există o strategie energetică fermă prin care să se stabilească direcţiile de dezvoltare pentru acest sector strategic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
