Energia rămâne o prioritate pentru BCR, spune Manuela Trisnevschi, head of energy & utilities BCR, iar proiectele de energie regenerabilă pe care banca le analizează sunt atât proiecte de mici dimensiuni, de autoconsum, precum şi proiecte foarte mari care necesită o abordare integrată a jucătorilor bancari din piaţă, cum ar fi creditele sindicalizate.
„BCR este unul dintre principalii finanţatori ai domeniului energiei din România pentru că înţelegem atât rolul pe care România îl are geografic din punct de vedere al independenţei energetice, cât şi pentru că economia, în final, este influenţată de costul energiei şi de independenţa noastră ca ţară energetică. Energia a fost, este şi va fi o prioritate pentru BCR. Când vorbim de proiecte din zona de energie regenerabilă, ne uităm la structură, la calitatea sponsorilor şi la predictibilitatea pieţei. Ne uităm la proiecte de mici dimensiuni, de autoconsum, dar şi la proiecte foarte mari care necesită o abordare integrată a jucătorilor bancari din piaţă. Aici mă refer la credite sindcalizate, unde e nevoie de aportul mai multor jucători”, a detaliat ea în timpul ZF Power Summit 2024.
BCR adresează piese ale sistemului energetic precum transport, distribuţie şi furnizare şi analizează atât proiecte din zona de electricitate, cât şi din zona de gaz. Abordarea, mai spune Manuela Trisnevschi, a fost întotdeauna una regională şi continuă în acelaşi fel şi acum, în contextul tranziţiei energetice.
„Întotdeauna am avut o abordare regională şi considerăm că putem avea un aport real în ceea ce înseamnă finanţarea regiunii. Costul finanţării depinde foarte mult de elemente din piaţă, de strategie, de oportunitate. Ne uităm la tipul de proiect şi la riscurile pe care ni le asumăm”, a mai adăugat ea.
Ce a mai declarat în cadrul evenimentului:
► Pe zona de atragere de fonduri europene, o cheie a succesului şi o accelerare a gradului de accesare ar putea fi o foarte bună colaborare între mediul de afaceri şi instituţiile statului. Este foarte important să înţelegem criteriile de eligibilitate, să urmărim sustenabilitatea financiară a proiectului, adică el să producă valoare economică.
► În zona de finanţare bancară, paralelă cu fondurile europene, există trei perspective, iar una dintre ele este finanţarea privată, unde ar trebui să participe investitorii alături de băncile comerciale care au interes în a finanţa proiecte de energie regenerabilă împreună cu cele de hidrogen. O altă componentă de finanţare ar putea să vină din zona băncilor de investiţii şi dinspre guvern, care are posibilitatea de a aloca surse suplimentare şi de a crea fonduri şi scheme de sprijin adiţionale pentru asigurarea tranziţiei energetice şi dezvoltării de noi capacităţi.
► Provocările vin din zona de structură, din zona de securizare a cashflow-ului şi a veniturilor pe care aceste proiecte le vor genera, dar şi din zona de birocraţie, scurizare a terenurilor sau avize. Sunt perioade destul de lungi între decizia unui investitor de a investi într-un proiect şi până când securizează finanţarea.
► Vedem un mix sănătos între schema CFD, contractele PPA şi o parte de risc direct cu vânzare către piaţă. Este o structură ideală, însă fiecare element este foarte important. Contractele PPA creează predictiblitate, iar contractele CFD creează o siguranţă a unui cashflow al proiectului care poate duce la o peroadă mai lungă de finanţare.
