Băncile par a fi un obstacol greu de trecut pentru investitorii în energia solară chiar dacă aceştia vor avea în curând de partea lor una dintre cele mai generoase scheme de sprijin aplicată energiei regenerabile la nivel european.
La sfârşitul lunii trecute a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă 88/2011 care modifică Legea 220/2008 prin care este stabilit mecanismul de sprijin pentru energia verde. Pe scurt, prin această ordonanţă, producătorii de energie solară au certitudinea că până pe 1 ianuarie 2014 vor primi 6 certificate verzi, fiind astfel înlăturate informaţiile potrivit cărora numărul de certificate urma să fie redus chiar de anul viitor. Aceasta era de altfel şi cea mai mare temere a investitorilor de profil.
"În august credem că această ordonanţa va fi publicată în Monitorul Oficial şi de atunci ea îşi va produce efectele", a spus Mugurel Surupăceanu, deputat PSD.
Această informaţie ar fi trebuit să-i liniştească pe bancheri şi să dea drumul la finanţări într-un domeniu pe care mulţi specialişti îl consideră ca fiind zona de unde se va naşte noul boom al energiei regenerabile după eoliene care au atras deja investiţii de circa două miliarde de euro. Lucrurile stau însă complet diferit mai ales că multe bănci au pus umărul de dezvoltarea bulei imobiliare, iar acum unele dintre ele încă mai suportă consecinţele.
Aversiune la risc
"A trecut euforia în care o piaţă la început presupunea angajamentul băncilor. Noi mergem pe scenarii de stres, cu cât aveţi mai mult equity (capital propriu - n.red.) cu atât este mai bine pentru noi, dar în niciun caz ponderea acestuia nu trebuie să coboare sub 30% din proiect. Contractele semnate pe termen lung cu cumpărătorii de certificate verzi sunt aproape obligatorii, deşi suntem conştienţi că asta înseamnă o reducere cu circa 10% a încasărilor pentru investitori din cauza discounturilor acordate. Banii sunt scumpi azi", a declarat Romulus Andrei, head of structured finance department din cadrul Volksbank România. Andrei mai spune că pentru a primi finanţare, dezvoltatorii de proiecte solare au nevoie de parafa unui consulatnt recunoscut internaţional şi că mai trebuie să lucreze cu o casă de avocatură agreată de bancă.
Pe scurt, reprezentantul Volksbank spune clar că în ziua de azi instituţiile financiare nu sunt dispuse să-şi mai asume vreun risc, deşi în favoarea proiectelor de energie solară locale stă una dintre cele mai generoase legi din Uniunea Europeană, bazată pe certificate verzi şi pe cote obligatorii.
Cum funcţionează schema
Astfel, pentru fiecare MWh realizat producătorul de energie verde primeşte un anumit număr de certificate în funcţie de tehnologie. Energia solară este "copilul răsfăţat" al acestei scheme de sprijin, fiecare MWh fiind recompensat prin 6 certificate verzi. Valoarea fiecărui certificat este cuprinsă între 27 şi 55 de euro. Mai departe, aceste certificate sunt cumpărate de furnizorii de energie care sunt obligaţi ca în coşul livrat consumatorilor să aibă un anumit procent de energie regenerabilă. Dovada îndeplinirii acestui procent este chiar numărul de certificate verzi achiziţionate. Problema este că achiziţia acestor certificate reprezintă un cost pentru furnizori care va fi transmis în facturi, consumatorii de energie fiind astfel "sponsorii" cei mai importanţi ai energiei verzi. Acest sistem de sprijin a fost gândit de stat în contextul în care România în calitatea sa de membru al UE are de îndeplinit anumite ţinte până în 2020 în ceea ce priveşte ponderea energiei verzi în consumul final de energie.
Cum dezvoltarea acestor proiecte este mai costisitoare decât a celor de energie convenţională, investitorii nu ar fi atraşi fără acest mecanism de sprijin, România nefiind singura ţară care a implementat astfel de scheme. În România, schema de sprijin are o durată de aplicare de 15 ani şi este valabilă numai pentru unităţile care intră în funcţiune cel târziu în 2016.
Dacă nu finanţezi solarele, ce altceva finanţezi
"Cred că această atitudine a bancherilor vorbeşte despre un sistem local în colaps. Ei vor contracte ferme pe termen lung pentru vânzarea certificatelor verzi, vor un preţ sigur, în contextul în care în urmă cu doar câţiva ani finanţau proiecte imobiliare amplasate în câmp care acum stau goale. Dacă nu finanţezi un astfel de domeniu cum este energia solară, unde este o lege de partea ta, atunci ce altceva poţi finanţa ?", spune la rândul său Doru Voicu, senior partner în cadrul IBCOenerg, o companie de consultanţă şi inginerie, activă în domeniul proiectelor solare. IBCOenerg este o afacere de familie, înfiinţată în 1999, în care acţionari sunt Gheorghe Voicu, specialist în domeniul energetic, cu o experienţă de peste 45 de ani, şi cei doi fii ai săi Doru şi Paul Voicu. Doru Voicu are la rândul său o experienţă semnificativă în domeniul energetic. El a coordonat echipa Electrica în cadrul mai multor procese de privatizare, pentru ca la sfârşitul anului 2005 să se alăture grupului energetic CEZ (Cehia) în funcţia de director de dezvoltare. În mandatul lui Voicu, cehii au dat startul unei investiţii uriaşe, în valoare de 1,1 miliarde de euro, într-un parc eolian de 600 MW în două comune dobrogene. Mai târziu, Voicu a preluat funcţia de consilier al lui Adriean Videanu, fost ministru al economiei.
Merg mai departe
"Avem mai multe proiecte în dezvoltare. Acum este vorba despre parcuri solare de 80 MW care au ajuns în faza ready to build (gata de construcţie - n. red.). Căutăm parteneri pentru dezvoltarea acestora, pentru că ne dorim să ne menţinem şi noi anumite participaţii în aceste proiecte", a mai precizat Voicu.
Potrivit datelor disponibile pe site-ul Transelectrica, la jumătatea acestei luni existau 94 de proiecte solare cu o capacitate de 451,2 MW care aveau contractele de racordare la reţea semnate, aceasta fiind una dintre etapele importante de avizare. Deocamdată însă în România sunt montate numai trei parcuri solare cu o capacitate totală de 2 MW, tot potrivit datelor Transelectrica. În comparaţie, la începutul lunii iunie, erau funcţionale 15 parcuri eoliene, cu o capacitate de 1.165 MW, mai mult decât un reactor nuclear de la Cernavodă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
