• Leu / EUR4.7216
  • Leu / GBP5.2121
  • Leu / USD4.2706
Energie

Prejudiciul de 1,7 miliarde de euro de la Petrotel Lukoil a fost creat printr-un „carusel fiscal“ în patru paşi. Ruşii neagă din nou acuzaţiile

Prejudiciul de 1,7 miliarde de euro de la Petrotel Lukoil a fost creat printr-un „carusel fiscal“ în patru paşi. Ruşii neagă din nou acuzaţiile

Autor: Roxana Petrescu

7 aug 2015 5524

Rechizitoriul de 123 de pagini realizat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti detaliază în patru capitole majore modalităţile prin care Petrotel Lukoil, a treia cea mai mare rafinărie din ţară, a fost decapitalizată, acesta fiind de altfel „romanul“ pe care se bazează cel mai mare scandal economic actual.

Un intermediar necunoscut pare a fi cheia atât în ceea ce priveşte importurile scumpe, cele mai multe din Kazahstan, cât şi vânzările de produse petroliere sub costuri. Împrumuturi de la compania-mamă la dobânzi duble faţă de piaţă sau majorări de capital făcute de acţionarul din Olanda al rafinăriei care însă se întorceau în aceeaşi zi cu dobândă, toate fac parte dintr-un „carusel fiscal“, aşa cum este denumit de procurori, care a generat un prejudiciu de 1,7 mld. euro în perioada 2011-2014.

De cealaltă parte a baricadei, ruşii de la Lukoil neagă acuzaţiile care li se aduc şi spun că-şi vor apăra reputaţia prin toate mijloacele posibile, la curţi internaţionale, dar şi pe plan local.

Lukoil a cumpărat rafinăria din Ploieşti în 1998 cu 53 de milioane de dolari. În 2003 a delistat-o de pe BVB.

În 2011-2014, perioada analizată de procurori, rafinăria ploieşteană a generat pierderi de a­proape 2 mld. lei, dar de fapt profiturile erau exportate în alte ţări, către firme controlate direct sau indirect chiar de cei cărora li se încredinţase administrarea unităţii, potrivit procurorilor.

 

Pasul 1: imporţi scump, vinzi ieftin

Una dintre metodele care au dus unitatea de rafinare în situaţia de azi a fost „stabilirea, acceptarea şi practicarea de preţuri de vânzare inferioare preţurilor de cost, preţuri în care sunt incluse costurile cu materia primă achiziţionată la preţuri defavorabile societăţii, scopul final al acestei politici de preţuri fiind  acela de a externaliza profitul, de a nu achita sume sub formă de impozit pe profit către bugetul de stat.“

Rechizitoriul obţinut de ZF este anonimizat, adică numele unor societăţi sau persoane nu sunt devăluite, dar cert este că atât în procesul de achiziţie a materiilor prime, cât şi în cel de vânzare a produselor finite apare mai de fiecare dată o anumită societate al cărei sediu era la aceeaşi adresă la care îşi are sediul social Lukoil România. Aceasta din urmă este tot o companie controlată de ruşii de la Lukoil, prin ea fiind administrate cele 300 de benzinării prin care grupul este prezent în România.

Reprezentanţii Lukoil România nu au precizat până la închiderea ediţiei care este numele firmei intermediare şi nici care este legătura dintre Lukoil România şi entitatea în cauză.

„Din cele expuse, în baza documentelor existente, se desprinde concluzia că pe circuitul economic al operaţiunii de import ţiţei, de regulă de origine Republica Kazakhstan -  SC… SA – SC Petrotel Lukoil SA, se interpun şi alte societăţi pe lanţul de tranzacţionare din ţări membre U.E., având ca efect cert achiziţionarea de către SC Petrotel Lukoil SA a ţiţeiul provenit din import la preţuri mai mari“, se arată în documentul procurorilor.

În rechizitoriu nu se specifică nici numele companiilor din Kazahtan de la care era achiziţionat petrolul care prin mai mulţi intermediari ajungea eventual şi la rafinăria din Ploieşti, dar într-unul din paragrafe apar iniţialele „JSC K“ având rolul de exportator.

Principalul producător de petrol din Kazahstan este compania de stat KazMunayGas. În România, KazMunayGas este cel mai mare rafinor prin intermediul rafinăriei Petromidia şi al doilea cel mai mare jucător din vânzarea de carburanţi. La rândul său, Petrom are operaţiuni de explorare şi producţie în Kazahstan derulate prin firma Kom Munai LLP. Niciuna dintre cele două companii nu a comentat pe baza situaţiei până la închiderea ediţiei.

Mai departe, procurorii analizează modalitatea prin care se realizau vânzările de produse finite, acelaşi partener trader anonim, S.C. ... S.A., intrând în scenă.

În fiecare an, în perioada 2011-2014, Petrotel Lukoil a vândut produse petroliere sub costuri, potrivit procurorilor.

În 2011, rafinăria a pierdut 86,5 milioane de lei, în 2012 s-au mai evaporat 88,2 milioane de lei. Procedeul continuă în 2012 când rafinăria pierde 96,5 milioane de lei, dar şi în 2014 când unitatea renunţă la 64,5 milioane de lei.

Procurorii spun că „practicarea de preţuri de vânzare inferioare preţurilor de cost a fost efectuată cu intenţie, motivat de faptul că circa 84% din vânzări au fost efectuate către societăţi comerciale din cadrul grupului, scopul final al acestei politici de preţuri fiind  acela de a externaliza profitul, de a nu achita sume sub formă de impozit pe profit către bugetul de stat.“

Ca urmare a acestei politici, compania este obligată să se împrumte pentru a-şi continua activitatea, iar apoi plăteşte dobânzi pe credite care se reflectă în costuri financiare.

 

Pasul 2: majorări de capital fictive

O altă metodă prin care, potrivit procurorilor, plecau banii din vistieria Petrotel Lukoil erau majorările de capital fictive. Practic, acţionarul majoritar al rafinăriei, Lukoil Holding BV Olanda, simula infuzii de capital pentru ca în aceeaşi zi rafinăria să vireze înapoi în contul companiei din Olanda banii primiţi, la care se adăuga o dobândă. Pe scurt, rafinăria transforma majorarea de capital într-un credit pe care-l înapoia în aceeaşi zi şi pentru care plătea dobândă.

„În cadrul acestui carusel fiscal, practic S.C.Petrotel Lukoil S.A. n-a avut niciun avantaj fiscal sau o rezultantă comercială profitabilă, aşa cum în mod normal ar fi trebuit să producă un ajutor bănesc venit din partea acţionarului majoritar, ci a generat doar obligaţii contractuale respectiv dobânzi plătite în contul creditelor accesate, toate acestea contribuind la generarea de pierderi fiscale repetate şi care, dacă nu ar fi fost susţinute de repetabilitatea acordării în condiţii nefavorabile împrumuturilor de către acţionarul majoritar, ar conduce la blocarea activităţii“, se arată în rechizitoriu.

 

Pasul 3: împrumuturi de la compania-mamă la dobânzi umflate

Tot potrivit procurorilor, Petrotel Lukoil lua împrumuturi de la acţionarul său majoritar din Olanda, dar banii se plăteau înapoi acţionarului majoritar la o dobândă peste piaţă. Spre exemplu, în 2012 rafinăria ia un credit de 320 de milioane de euro de la Lukoil Europe Holdings.

„Creditul contractat este în valoare de 320 de milioane de euro şi are prevăzut ca termen de rambursare 1 decembrie 2022. Rata dobânzii prevăzută în contract este de 6% plus Libor pe an, iar pentru neefectuarea plăţii la scadenţă se percepe o dobândă de 8% plus Libor pe an“, se arată în rechizitoriu. Dobânda este dublă faţă de nivelul practicat în piaţă.

Deşi banii erau destinaţi investiţiilor, aceştia erau utilizaţi cu alte scopuri.

„S.C.Petrotel Lukoil S.A. a accesat şi  primit de la acţionarul majoritar un credit pentru efectuarea de investiţii, pe care acesta l-a folosit pentru stingerea unui împrumut aflat în derulare şi a dobânzilor aferente acestuia, rămânând debitor în cadrul noului contract cu o sumă mare generatoare de dobânzi mari şi fără a efectua investiţiile necesare îmbunătăţirii indicatorilor de performanţă ai societăţii, producând prin aceste manopere un real beneficiu acţionarului majoritar ce avea calitatea de creditor.“

 

Pasul 4: simularea de investiţii

Documentele financiare ale Petrotel Lukoil au fost auditate de KMPG, dar şi numele EY apare în rechizitoriul întocmit de procurori. Ambele companii fac parte din elita firmelor de consultanţă şi audit la nivel global şi niciuna dintre ele nu a comentat pe baza acestui subiect.

„O altă modalitate de folosire cu rea-cre­dinţă a creditului sau bunului societăţii o constituie simularea unor operaţiuni de creditare pentru investiţii, prin acordarea de către acţionarul majoritar inc.Lukoil Europe Holdings BV Olanda a unor împrumuturi, ce au luat forma unor transferuri bancare ce nu s-au regăsit în activul (mijloace fixe, instalaţii etc) S.C.Petrotel Lukoil S.A. şi care au fost restituite sub forma unor rambursări de credite“, se arată în rechizitoriu.

 

Lukoil spune că este nevinovată

În faţa tuturor acestor acuzaţii, ruşii de la Lukoil pledează nevinovat.

„La fel ca înainte, compania neagă acuzaţiile care sunt aduse către Petrotel-Lukoil şi managementului companiei şi intenţionează să-şi apere reputaţia apelând la toate metodele atât în cadrul legislativ internaţional, cât şi românesc“, au declarat reprezentanţii companiei.

Activitatea de urmărire penală s-a desfăşurat cu sprijinul  tehnic şi informativ al SRI şi al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova. Rechizitoriul a fost înaintat către Tribunalul Prahova, spre judecare.

 
Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7216
Diferență: -0,1438
Ieri: 4.7260
Azi: 4.2706
Diferență: 0,3077
Ieri: 4.2652
Azi: 5.2121
Diferență: 0,9921
Ieri: 5.1738
Azi: 4.3268
Diferență: -0,5196
Ieri: 4.3396