Dacă în 2015 România avea 5,7 GW montaţi în producţia de energie pe bază de cărbuni, anul acesta doar 2 GW în centralele pe cărbuni mai funcţionau, iar până în 2030 acestea ar trebui să iasă complet din sistemul energetic local, un exit istoric ţinând cont de importantţa pe care cărbunii au avut-o pentru energia României.
„România consideră producţia de energie din surse interne drept cel mai important obiectiv pentru asigurarea securităţii energetice naţionale. În ceea ce priveşte producţia de energie electrică, România urmăreşte menţinerea mixului său energetic diversificat, reducând în acelaşi timp emisiile de GES (gaze cu efect de seră) prin creşterea susţinută a capacităţilor de producţie din SRE (surse regenerabile de energie). Obiectivul pentru 2030 este atingerea unei capacităţi instalate de producţie a energiei electrice de 30,4 GW, marcând o creştere de 47% faţă de 2019. Din această capacitate proiectată pentru 2030, aproximativ 76% vor proveni din SRE, asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică“, se arată în varianta revizuită a PNIESC-ului, disponibilă pe site-ul Ministerului Energiei.
Mai departe, dacă în 2015 România avea 4,5 GW instalaţi în centrale pe gaze, anul acesta capacitatea lor a ajuns la 2,4 GW, pentru ca în 2030 gazul să ajungă din nou la 4,4 GW, arată datele din noul PNIESC (Planul Naţional Integrat ?n domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) revizut, acest plan fiind de fapt adevărata strategie energetică a României. O bună parte din aceste centrale pe gaze ar trebui să fie alimentate chiar de noile cantităţi extrase din Marea Neagră.
Dar cel mai mare salt ar urma să se înregistreze pe partea de energie verde. Astfel, de la un nivel de 1,5 GW în proiecte solare, România ar trebui să ajungă la 8,3 GW la nivelul anului 2030.
