Energie

România, o piaţă de traderi. Cum este plimbată energia de la un jucător la altul până i se pierde urma: „Singurul lucru cert este cât producem şi cât consumăm. Restul sunt declaraţii politice care mimează îngrijorarea“

România, o piaţă de traderi. Cum este plimbată...

Autor: Roxana Petrescu

19.08.2022, 00:08 6073

În România sunt activi 40 de traderi pursânge, din care numai 12 au un sediu aici În total, cu producătorii şi furnizorii, sunt 700 de jucători în piaţa energiei, „frumuseţea“ fiind că absolut toţi au dreptul legal de a face trading În 2021, România a produs 57 TWh de energie, dar numai pe bursă s-au plimbat 87 TWh, cu peste 50% mai mult Urmele tranzacţiilor se pierd, din suveica energiei unii fac profituri frumoase, dar consumatorii sunt curentaţi sigur prin facturi.

„Singurul lucru cert din piaţa noastră a energiei este cât producem şi cât consumăm“, spune un specialist din domeniu. „În rest, definiţiile sunt foarte vagi, nu se poate face o diferenţă între furnizor şi trader, nu poţi să faci o separare a pieţei şi să ştii sigur care a fost cantitatea comer­cializată numai pe trading.“

De la nivel politic, decla­raţiile au sunat diferit. La înce­putul anului, Virgil Popescu, ministrul energiei, vorbea despre necesitatea ca energia să nu mai treacă prin traderi, ci să plece de la producător spre furnizor şi apoi la clientul final. La rândul său, premierul Nicolae Ciucă spunea că traderii vor fi impozitaţi. „Sunt declaraţii politice care doar mimează îngrijorarea“, mai spun oamenii din piaţă. Ce fac traderii de fapt? Aceste companii mută volume mari de energie, dar, faţă de furnizori, nu au un consumator final. Energia luată de un trader poate ajunge la un alt trader şi abia apoi către un furnizor şi în final la consumator.

Datele selectate de ZF de pe site-ul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că acum sunt 40 de companii care au doar activitate de trading. Din aceste 40 de companii, 10 au un punct de lucru în Bucureşti şi 2 în Timişoara. Restul sunt înregistrate în Danemarca, Elveţia, Bulgaria, Austria sau Cehia. Inclusiv firmele care au un sediu în România, unele dintre ele, au rulaje zero. În acest context, impo­zitarea acestor companii este un fel de misiune imposibilă.

„În primul trimestru al anului, exclusiv activitatea de trading a însemnat circa 5% din totalul tranzacţiilor din piaţa de energie“, spune Ion Lungu, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din domeniul energetic.

Dar alături de traderi, pe zona de tranzacţionare de energie, sunt activi producătorii şi furnizorii, adică acele companii care deservesc un client final. În total, tot potrivit datelor ANRE, sunt circa 700 de astfel de actori, inclusiv companiile de trading. Frumuseţea legală este că fiecare furnizor sau producător poate fi trader la rândul său fără a avea nevoie de o licenţă distinctă de trading. Un trader nu poate fi şi furnizor pentru că îi lipseşte clientul final.

Cum toţi jucătorii pot purta pălăria de trader, este neclar cât din cantităţi fac obiectul tradingului înainte de a ajunge la consumatorul final.

„Circa 60% din energia contractată pe termen lung reprezintă activitatea de trading“, spun alte surse din piaţă. Practic, este un volum imens blocat, care ajunge la consumatorul final abia când traderul, oricare ar fi el, îşi va putea marca profitul.

 

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro