"Ceea ce-mi doresc este ca România să-şi stabilească nişte priorităţi… Energia este calul care trage căruţa economiei."
Jan Veskrna, omul care se află la conducerea activităţilor CEZ în România din 2005, anunţă planuri importante pentru piaţa locală: cehii şi-ar putea dubla capacitatea deţinută în parcuri eoliene până în 2016, se uită la depozite de gaze subterane, iar dacă statul se decide să mai scoată la vânzare o companie de distribuţie a energiei, atunci Veskrna va lua primul avion spre Praga pentru a-şi anunţa acţionarii.
În schimb, şeful CEZ România, un business care anul trecut a ajuns la 2,5 miliarde de lei, cere un singur lucru: stabilitate.
"Ceea ce-mi doresc este ca România să-şi stabilească nişte priorităţi. Din 2005, de când sunt aici, am schimbat o serie întreagă de miniştri şi de multe ori fiecare a venit cu planul său. Dacă vrei să faci o investiţie majoră, de multe ori nu ai cu cine vorbi, nu ai cum să mergi mai departe cu atâtea schimbări. Planurile anunţate de minister sunt în urmă pentru că mereu se schimbă cineva. Cine mai poate urmări atâtea schimbări?", se întreabă Jan Veskrna, CEO-ul CEZ România, firmă formată după ce grupul de utilităţi ceh CEZ a preluat de la statul român, în 2005, fosta Electrica Oltenia, companie de distribuţie şi furnizare a energiei electrice.
Dacă Veskrna ocupă aceeaşi funcţie din 2005, la şefia Ministerului Economiei, instituţie care practic trasează liniile strategice în domeniul energetic, au fost nu mai puţin de şase miniştri din aproape toate formaţiunile politice, ale căror realizări se pot număra pe degete.
Astfel, în acest moment, România nu are o strategie energetică aprobată, toate procesele de privatizare sunt în întârziere, marile proiecte energetice zac abandonate în lipsa unor investitori, iar de un an se încearcă aducerea unui management profesionist în companiile de stat, dar până acum niciun director nu a fost numit pe criterii de competenţe, tradiţia numirilor politice fiind continuată.
Calul şi căruţa
Chiar şi în acest context, o parte dintre investitorii străini îşi menţin optimismul, iar unii dintre ei, aşa cum este cazul CEZ, sunt implicaţi în proiecte de investiţii majore.
Cu toate acestea, ei speră însă într-o stabilitate mai mare, mai ales în domenii atât de sensibile cum este energia.
"Energia nu poate să nu se numere printre priorităţile unei ţări. Energia este calul care trage căruţa economiei. Ceea ce ne dorim noi este un mediu stabil, lucru care cred totuşi că se va întâmpla", a mai spus şeful CEZ România.
În ciuda problemelor întâmpinate, CEZ este pe punctul de a finaliza un proiect eolian de 1,1 miliarde de euro, cel mai mare pe uscat din Europa, pe raza a două comune dobrogene, Fântânele şi Cogealac.
Totodată, cehii admit că s-au făcut paşi importanţi atât în legătură cu legislaţia în domeniul energiei regenerabile, cu eliminarea tarifelor reglementate pentru consumatorii de energie, cât şi în ceea ce priveşte probleme mai vechi, aşa cum erau datoriile CFR.
Pe de altă parte însă, compania s-a retras din proiecte energetice majore, aşa cum sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi o centrală pe gaze de 400 MW la Galaţi, proiecte în care avea ca partener statul român.
Planuri de viitor
Chiar şi aşa, cehii sunt dispuşi să meargă înainte cu proiectele de energie regenerabilă, având de partea lor o schemă de sprijin foarte generoasă pusă la dispoziţie de statul român.
"Acum avem 185 de turbine legate la reţea, din cele 240 pe care le are în total parcul Fântânele-Cogealac, şi în fiecare săptămână conectăm între 5 şi 10 MW, astfel că până la finalul acestui an investiţia ar trebui finalizată. Este una dintre direcţiile pe care CEZ se concentrează la nivel de grup. Astfel, la nivelul anului 2016, ne dorim 3.000 MW în trei ţări: Polonia, Germania şi România, iar România ar putea lua o felie semnificativă. Este vorba de circa 1.100 MW", a spus Ondrej Safar, omul care se ocupă de proiectele eoliene pe care CEZ le are în România.
Practic, până în 2016, CEZ şi-ar putea dubla prezenţa pe segmentul eolian, ţinând cont de faptul ca la finalul acestui an compania va ajunge la o capacitate instalată de 600 MW, aproape cât un reactor al centralei de la Cernavodă, prin intermediul parcului eolian Fântânele-Cogealac.
"Apetisanta" Muntenia Nord
Eolienele nu sunt însă singurele investiţii pe care au picat ochii cehilor.
"Deşi parcul eolian pe care îl avem în construcţie şi energiile regenerabile (CEZ este activ în România şi pe partea de mici hidrocentrale - n. red.) reprezintă o parte importantă a activităţilor noastre, cel mai important lucru rămâne distribuţia de energie. Am discutat cu acţionarii din Cehia şi în ipoteza în care se vor deschide procesele de privatizare pentru celalte companii de distribuţie, vom participa. Voi lua primul zbor către Praga dacă vă decideţi să începeţi aceste privatizări", a mai spus Veskrna.
În prezent, în mâinile statului român au mai rămas companiile de distribuţie a energiei electrice Electrica Distribuţie Transilvania Sud, Electrica Distribuţie Transilvania Nord şi Electrica Distribuţie Muntenia Nord, toate cele trei fiind pe lista privatizărilor, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.
"Pentru noi, cea mai interesantă ar fi Muntenia Nord şi este logic să fie aşa pentru că este cea mai apropiată de zona în care activăm noi acum, Oltenia", a explicat şeful CEZ România.
Totodată, cehii se mai uită la proiecte de investiţii în domeniul depozitării subterane a gazelor naturale, dar deocamdată aceste planuri sunt abia în faza de analiză, motiv pentru care compania nu a oferit detalii suplimentare.
Problema CFR s-a rezolvat
Una dintre cele mai importante probleme rezolvate anul acesta este cea a datoriilor CFR, situaţie cu care s-au confruntat toţi furnizorii de energie electrică.
"Anul acesta CFR a plătit suma pe care ne-o datora. Am primit 252 de milioane de lei, sumă care reprezintă valoarea datoriilor, dar noi pe de altă parte am renunţat la penalităţile pe care CFR le avea de plătit faţă de noi şi care se ridicau la 120 de milioane de lei", a spus Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste în cadrul CEZ România.
Potrivit datelor furnizate de companie, CEZ România a finalizat anul 2011 cu vânzări de 2,5 miliarde de lei (circa 590 de milioane de euro), cu un profit operaţional (EBITDA) de 482,5 milioane de lei (113,8 milioane de euro) şi cu un profit net de 45 de milioane de lei (10,6 milioane de euro).
"Iniţial bugetul era de 770 de milioane de lei în ceea ce priveşte profitul operaţional, dar din cauza provizioanelor făcute în contul datoriilor CFR, a intrării în vigoare mult mai târziu a schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, a producţiei de energie mai mică faţă de estimări, rezultatul înregistrat a fost de 482,5 milioane de lei. Pentru anul acesta ne propunem o creştere de 25% faţă de bugetul de anul trecut, iar evoluţia de până acum ne arată că suntem pe calea cea bună", a spus Leon Vrska, CFO-ul CEZ România.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
