Transelectrica (TEL), operatorul reţelei de electricitate din România, a încheiat primele nouă luni ale anului cu venituri de 1,78 miliarde lei, în scădere cu 3%, şi un profit net de 74 milioane lei, cu 25% mai mic decât în perioada similară din 2018, rezultatele companiei fiind influenţate de costurile mai mari cu operarea sistemului de transport, potrivit datelor din raportul financiar publicat vineri.
EBITDA s-a redus cu 12% în periooada ianuarie-septembrie, la 299 milioane lei.
Pe zona principală a activităţilor de bază (transport şi dispecerizare Sistem Energetic Naţional), creşterea veniturilor totale şi a tarifului mediu pentru serviciul de transport nu au atenuat efectul scăderii cu 8% a EBITDA, scădere datorată în principal creşterii preţurilor medii de achiziţie a energiei electrice pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în reţeaua de transport, se menţionează în raport.
Veniturile din transport şi alte activităţi pe piaţa de energie au înregistrat o creştere de 5% pe fondul creşterii tarifului de transport realizat (+4%) şi a creşterii cu 10,7 mil. lei a veniturilor din interconexiune, aceste majorări fiind determinate în principal de cresterea tarifelor reglementate aplicabile perioadei de raportare.
”Contextul ianuarie-septembrie 2019 a fost unul dificil caracterizat de costuri mari cu operarea sistemului de transport, în special costurile cu procurarea energiei electrice pentru compensarea pierderilor tehnice din reţea (CPT) semnificativ mai mari cu 22%, în condiţiile în care nivelul fizic al pierderilor tehnice a fost mai mic faţă de anul precedent (procent pierderi tehnice 2,29% 9L 2019 faţă de 2,55% 9L 2018)”/
Pe segmentul activităţilor cu profit zero, compania a raportat o pierdere financiară temporară de 26 mil lei faţă de 14 mil lei înregistrat în primele nouă luni din 2018. Situaţia a fost determinată de diminuarea tarifului aprobat de ANRE pentru aceste servicii, dar şi de majorarea cheltuielilor privind serviciile de sistem tehnologice în condiţiile creşterii preţurilor de achiziţie a acestor servicii pe piaţa concurenţială.
În ceea ce priveşte mixul de producţie, în perioada ianuarie – septembrie 2019 s-a înregistrat o scădere a componentei termo de aproximativ 10,6%, a producţiei din surse nucleare cu 1,5%, şi a componentei hidro cu 11,8%. Aportul din surse regenerabile a crescut cu 6,1%.
Astfel, cea mai mare pondere (36,2%) este reprezentată de componenta termo, urmată de componenta hidro (30,5%), iar energia produsă din surse regenerabile şi nucleară au o pondere de aproximativ 15,5% şi respectiv 17,8%.
La nivelul exportului de energie electrică, în acest an a scăzut exportul pe graniţele cu Serbia, Ungaria şi Ucraina şi a crescut pe graniţa cu Bulgaria.
În acelaşi timp, a scăzut importul dinspre Bulgaria şi a crescut semnificativ pe liniile de interconexiune situate în zonele deficitare în producţie de energie electrică (pe graniţele cu Ungaria şi cu Ucraina. Se remarcă însă şi o creştere de 118% pe linia de interconexiune situată în zona excedentară în producţie de energie electrică, respectiv graniţa cu Serbia.
