Institutul Naţional de Statistică a reconfirmat miercuri creşterea economică din T2, la 5,3%, şi din primul semestru al anului, la 5,8%, faţă de perioadele similare din 2021, cea mai mare parte din creştere venind din consumul final al populaţiei, respectiv 5,2%, urmat de variaţia stocurilor, cu 4,7%, în timp ce exportul net a avut o contribuţie negativă, de 3,9%.
Cea mai mare pondere în formarea PIB aparţine consumului populaţiei, cu 70%, urmat de investiţii cu 22%, în timp ce exportul net are o influenţă negativă de 11% în primul semestru din 2022.
”Din perspectiva analizei an/an se notează contribuţia cererii interne cu 12,5 puncte procentuale la ritmul anual al PIB-ului din trimestrul II, iar în cadrul acesteia contribuţia variaţiei stocurilor cu 7,3 puncte procentuale. De asemenea, se evidenţiază continuarea fluxurilor investiţionale în economie, cu o rată anuală în accelerare la 2,5% (cel mai bun ritm din T2 2021), expresie a rezistenţei la suprapunerea şocurilor din sfera ofertei şi la tensiunile geo-politice regionale. Consumul gospodăriilor populaţiei a consemnat un avans de 8% an/an în trimestrul II (în accelerare de la 7,2% an/an în T1), în pofida intensificării presiunilor inflaţioniste (cu impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populaţiei)”, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.
El a subliniat că, pe de altă parte, consumul public a avut o contribuţie nefavorabilă la dinamica anuală a PIB din T2 (-0,1 puncte procentuale). La fel, cererea externă netă a contribuit cu -7,2 puncte procentuale la ritmul anual al economiei din T2, pe fondul accelerării importurilor la 19,5% an/an şi decelerării exporturilor la 4,9% an/an.
Potrivit INS, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea din primele şase luni s-a datorat, în principal:
- cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,6%, contribuind cu +4,7% la creşterea PIB;
- formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 2,2%, contribuind cu +0,5% la creşterea PIB.
O contribuţie negativă la formarea PIB a avut-o exportul net (-3,9%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii cu 14,3%, faţă de creşterea cu 7,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii.
Pe categorii de resurse, în primul semestru din 2022, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante a contribuit cu 2,2% la creşterea PIB, având o pondere de 20,6% la formarea PIB şi un volum de activitate majorat cu 10,3%.
Informaţiile şi comunicaţiile au contribuit cu +1,7%, având o pondere de 6,9% la formarea PIB şi un volum de activitate în urcare cu 23,9%. De asemenea, impozitele nete pe produs, cu o pondere de 10,4% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 5,2%.
Industria a avut însă o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,2%), cu o pondere de 25,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -0,1%;
Valoric, Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2022 a fost de 609 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,8% faţă de semestrul I 2021.
