Companii

IPP: Preţul cel mai scăzut este criteriul folosit în 97% din achiziţiile publice derulate în SEAP

IPP: Preţul cel mai scăzut este criteriul folosit în 97% din achiziţiile publice derulate în SEAP

Autor: Andrei Cîrchelan

29.10.2013, 11:24 694

Achiziţiile pe bani publici desfăşurate în România prin sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) folosesc în proporţie covârşitoare preţul cel mai scăzut ca principal criteriu de atribuire a contractului, în timp ce oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnicoeconomic este luată în calcul în doar 3% din proceduri, potrivit unui studiu publicat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în baza informaţiilor furnizate de autorităţi.

„Cineva care accesează fonduri europene ştie că la o procedură de achiziţii va fi controlat de cel puţin 7-8 instituţii, care vin asupra ta pentru simplul fapt că derulezi achiziţii. Percepţia e că în momentul în care faci achiziţii publice, încerci să fraudezi“, a declarat Valentin Dimon, preşedintele Corpului Experţilor în Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune din România.

Datele unui sondaj de opinie IPP pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional arată că 84% dintre români consideră că felul în care sunt cheltuiţi banii publici, inclusiv fondurile europene, este ineficient. Achiziţiile publice legate de sectorul drumurilor şi cele legate de sectorul sănătăţii sunt considerate cele mai ineficiente de 43% şi, respectiv, 38% dintre respondenţi.

La context se adaugă faptul că în opinia publică raportul calitate-preţ ar trebui să fie criteriul cel mai des folosit în achiziţiile publice (59% dintre respondenţi), spre deosebire de criteriul preţului celui mai mic (indicat de 9% dintre respondenţi drept criteriu recomandat).

Cu toate acestea, autorităţile contractante, mai ales la nivelul administraţiei locale, derulează achiziţii publice prin proceduri pe care nu le înţeleg foarte bine, de teamă că vor fi sancţionate dacă nu o fac, iar în atribuire folosesc criteriul preţului celui mai redus sau perioada cea mai mică de executare a contractului, ceea ce duce la lucrări de proastă calitate care pe termen lung sunt mai costisitoare. „După şapte ani de la transpunerea directivelor europene în Ordonanţa 34 (care reglementează achiziţiile publice – n.red.), se poate observa că la nivelul întregului sistem e pus accent pe formalism. Procesul de achiziţie publică pare derulat doar de dragul procesului. (...) Avem aproximativ 20-30 de aspecte delicate care se regăsesc şi în deciziile CNSC. Nu sunt multe probleme de rezolvat“, a declarat Liviu Dominic Dumitru, director la Unitatea Centrală pentru Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP), o structură din cadrul Ministerului Finanţelor.

Anul trecut, valoarea totală a fondurilor cheltuite în achiziţii publice derulate prin SEAP s-a ridicat la 15 miliarde euro, în scădere cu 7% faţă de anul anterior.

Aproximativ 40% din valoarea atribuită în contracte de achiziţii publice a fost cheltuită în proceduri cu doar unu sau doi ofertanţi, iar licitaţia deschisă a fost procedura cel mai des folosită, potrivit studiului IPP.

Fondurile UE au fost folosite în 25% din achiziţiile derulate prin SEAP, iar majoritatea contractelor a fost atribuită unor companii locale, locurile doi, trei şi patru în ierarhia numărului de companii cu contracte SEAP fiind ocupate de Spania, Italia şi Germania.

„În sistemul actual, autorităţile contractante nu sunt încurajate să îşi clarifice nevoile interne astfel încât să ceară operatorului economic oferte alternative adaptate acestora. În schimb, autorităţile se con centrează să detalieze caracteristicile tehnice pe care să le urmărească toate ofertele depuse, ajungând în final să se departajeze exclusiv în funcţie de preţ“, scriu autorii studiului IPP.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.10.2013

 
AFACERI DE LA ZERO