România are un plan ambiţios de redresare, prin PNRR, prefinanţările au fost deja livrate, iar acum autorităţile naţionale trebuie să se concentreze pe implementarea lor, a declarat Istvan Jakab, consilier economic al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, în cadrul dezbaterii „Reforma politicii fiscale europene. Rigoare bugetară versus flexibilitate”, organizată de Sierra Quadrant.
Oficialul European a atras totuşi atenţia că România este „singurul stat membru UE care a intrat în procedura de deficit excesiv încă înainte de pandemie”.
Potrivit calendarului agreat de autorităţile de la Bucureşti, România ar urma să iasă din procedura de deficit excesiv în 2024, cu un deficit sub 3%.
„Măsurile de consolidare fiscală sunt acolo, va trebui să fie acolo şi planul, pentru ca în 2024, într-adevăr, deficitul să fie sub 3%”, a arătat Istvan Jakab.
El a notat că la nivelul UE a fost lansată dezbaterea privind revizuirea guvernanţei economice, subliniind faptul că reducerea ponderii datoriilor publice la nivelul statelor membre, fără însă a influenţa creşterea economică, reprezintă „o provocare majoră pentru perioada următoare”.
În centrul discuţiilor se află acum şi aşa-zisă regulă de aur a finanţelor, care propune ca investiţiile în domenii precum energia verde sau sectorul digital să nu fie luate în considerare la calculul deficitului public pentru statele membre, a mai spus Istvan Jakab.
România a încheiat 2021 cu un deficit bugetar de circa 80 de mld.lei, cu 3 mld.lei sub nivelul programat la ultima rectificare bugetară de anul trecut. Veniturile statului au fost de 380 mld.lei şi cheltuielile de 460 mld.lei. Deficitul a fost astfel de 6,72% din PIB, faţă de 7,1%, cât era estimat la ultima rectificare bugetară din 2021.
