Kazahstanul a devenit cea mai dezvoltată economie din Asia Centrală, cu o clasă de mijloc în creştere, dar această poveste de dezvoltare a avut la bază folosirea vastelor resurse de petrol şi gaze pe care ţara le deţine şi care o plasează în acest moment pe locul 11 la nivel mondial.
„CreÅŸterea economică a venit însă la pachet cu un preÅ£ mare pentru mediu. Kazahstanul este cel mai mare emiţător de dioxid de carbon din Asia Centrală ÅŸi al 14-lea la nivel mondial“, se arată într-un editorial publicat în Astana Times. Drumul spre decarbonizare este astfel una dintre cele mai complicate ecuaÅ£ii pe care Kazahstanul trebuie să le rezolve pe terÂmen lung pentru că de fapt tranziÅ£ia enerÂgeÂtică în acest caz reprezintă tranziÅ£ia spre un nou model de afaceri, după cum se arată într-un interviu publicat de Banca MonÂdială.
Primii paşi s-au făcut însă. Astfel, anul acesta Kazahstanul şi-a asumat ca ţintă creşterea ponderii energiilor verzi de la 3%, cât sunt în prezent, la 15% la nivelul anului 2030. Mai departe, potrivit S&P Global Platts, preşedintele kazah, Kassym-Jomart Tokayev a anunţat că se va realiza un audit la nivel naţional pentru toate unităţile de producere a energiei electrice, majoritatea cu o durată de viaţă de 40 de ani, pentru a stabili care unităţi vor trece printr-un proces de modernizare şi care vor fi retrase definitiv. Energia nucleară este şi ea o opţiune de dezvoltare, eforturile fiind făcute în contextul în care guvernul kazah evaulează impactul major pe care o taxă de carbon pe importuri la nivelul UE ar putea să îl aibă asupra economiei.
KazMunayGas, unul dintre campionii economiei kazahe, a făcut la rândul său paşi importanţi. La jumătatea lunii noiembrie, compania a anunţat o nouă strategie de dezvoltare pentru anul 2031, unul dintre obiective fiind reducerea amprentei de carbon cu 15% faţă de anul 2019. Parteneriate majore au fost anunţate în acest sens.
Astfel, în septembrie KazMunayGas a anunţat semnarea unui memorandum de cooperare cu Shell pentru dezvoltarea tenhologiilor de stocare şi captare a carbonului, obiectivul fiind de a avea un proiect-pilot în acest sens.
Linde, liderul global din domeniul gazelor industriale, a semnat la rândul său un parteneriat cu KazMunayGas, în noiembrie, obiectivul comun fiind acela de a devzolta proiecte de producere a hidrogenului şi a amoniacului pornind de la gazul natural. În iulie, KazMunayGas a reuşit să atragă un alt partener, pe italienii de la Eni, într-o colaborare care prevede realizarea unor proiecte de energie alternativă.
Toţi aceşti paşi sunt însă şi oportunităţi de dezvoltare pentru relaţiile comerciale dintre România şi Kazahstan, relaţii dominate valoric în acest moment de importurile de petrol ale României. Pe plan local, România este la începutul celui de-al doilea val de investiţii în domeniul energiei verzi, zona de energie nucleară fiind în plină efervescenţă odată cu anunţul făcut de Nucleareletrica privind implementare unei noi tehnologii, aceea a reactoarelor modulare de mici dimensiuni. Rămâne de văzut însă cum această experienţă locală s-ar putea traduce şi în noi parteneriate comerciale cu Kazahstanul, o economie care-şi doreşte la nivelul anului 2060 atingerea neutralităţii climatice.
