Companii

Mebo s-a combinat bine cu mobila la Alprom Pitesti

02.04.2001, 00:00 125



Alprom, compania romaneasca producatoare de mobila, este una dintre putinele companii privatizate prin metoda MEBO(cumparea actiunilor de catre angajati si conducere) care au "iesit" bine din privatizare.

Compania a avut in 2000 o cifra de afaceri de 385 mld. de lei (17,8 mil. de $) si un profit brut de 38 mld. de lei, a declarat pentru Ziarul Financiar Dumitru Petcu, director general Alprom.

Compania produce si comercializeaza produse lemnoase, mobilier din lemn, usi, ferestre, placi de lemn, cherestele, faina de lemn si altele.

"Pe scurt, ne ocupam de prelucrarea busteanului pana in forma finala solicitata pe piata interna sau externa", explica Petcu.

"In anul 2000 am exportat 86% din productia de mobila. Marea parte a acestor produse au fost pentru Olanda, Germania, Franta, SUA si Anglia.

Pastram aceste piete prin preocuparea actualizarii ofertei prin investitii anuale (in modernizare) de circa un milion de dolari", a spus Petcu.

Compania a aparut in 1991, prin transformarea Combinatul de Prelucrare a Lemnului Pitesti in societatea comerciala. Societatea a fost privatizata in 1995 prin metoda MEBO, avand statutul de persoana juridica cu capital aproape integral privat.

Mebo (Management Employee Buy-Out) inseamna achizitia de actiuni ale unui emitent de catre asociatii ale salariatilor si managerilor emitentului.

Rentabilitatea acestei metode era considerata de catre analisti, in urma cu cativa ani, indoielnica - pentru ca in sectoarele cu nevoie mare de capital pentru restructurare metoda nu a functionat.

Fie salariatii si directorii n-au avut sufienti bani sa sustina dezvoltarea companiei sau chiar mentinerea ei pe piata, fie directorii s-au a€oinfruptat" din castigurile firmei, prin parazitarea cu firme capusa.

Inca nu sunt statistici pentru evaluarea acestui tip de privatizarea, dar cert este ca sunt putine compani care au reusit: Farmec Cluj Napoca (cosmetice) sau Timisoreana (bere).

Cifra de afaceri obtinuta de companie in 1999 a fost de 18,7 mil. de $, iar profitul brut a fost de 3 mil. $. Scaderea cifrei de afaceri, in 2000 comparativ cu 1999, s-a datorat evolutiei negative a monedei euro fata de dolar.

Fenomenul a influentat compania Alprom, pentru ca pietele de export sunt in UE si platile se fac in euro, sustin oficialii companiei. Pentru 2001, se estimeaza o crestere a vanzarilor cu circa 10% fata de 2000, pe baza unor investitii dar si a unor transferuri de tehnologie.

"In 2001 sunt planificate investitii, insa dorim o colaborare in domeniul productiei sub forma de know-how.

Suntem deschisi unei colaborari cu o societate mixta sau formulei de buy-back (rascumparare in leasing a unor utilaje dupa vanzarea lor catre o firma -n.red.)", a precizat Petcu.

Alprom este actionar la 11 societati comerciale - unde detine in mare parte peste 50% din capitalul social. Trei dintre aceste societati sunt mixte: doua romano-franceze si una romano-germana.

Dintre aceste 11 societati, 5 sunt fabrici de mobila, 2 fabrici de cherestea, o fabrica de PAL, o fabrica de PEL, o fabrica de furnituri estetice. Pe langa acestea, se mai afla in functiune o fabrica de faina de lemn, o centrala termica proprie si o directie mecano-energetica. In aceste unitati de productie lucreaza 3.100 de angajati.

Cele mai vandute produse ale companiei sunt piesele de mobila: dormitoarele, sufrageriile, bibliotecile, comodele, vitrinele si mesele.

"Modelele noi sunt prezentatela targurile internationale (Koln, Paris, High Point, Moscova si Birmingham) unde participam anual", a adaugat Petcu.

Alprom a creat o "retea de distributie care este focalizata pe o serie de magazine, mai ales in Pitesti. "Pentru restul tarii, distributia se realizeaza si prin intermediul firmelor consignatare", explica Petcu.

Principalii competitorii ai Alprom sunt Mobexpert, Silvarom si Imar Arad.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO