„Meseria – brăţară de aur“

Cele 23.000 de firme care erau înre­gis­trate la finalul anului 2012 în acest judeţ au avut cumulat afaceri de 7,5 mi­liar­de de euro, Braşovul fiind al şa­se­lea judeţ din ţară după rulajele înre­gistrate de societăţile comerciale, fiind devansat de Bucureşti, Ilfov, dar şi de Argeş, Timiş şi Cluj, dar cu cel mai mic salariu mediu net din aceste judeţe: 1.500 de lei, cu 7% mai mic chiar decât media naţională.

„Eu nu cred în ideea de forţă de muncă ieftină şi calificată. Nu cred că ne putem permite să con­stru­im dezvoltarea pe această idee. Cred că trebuie să avem forţă de muncă bine plătită pentru a putea creş­te“, a spus Sergiu Manea, vicepre­şedintele exe­cu­tiv pe corporate al BCR, prezent joi la Braşov în cadrul evenimentului, „Cum dezvoltăm România“ – un proiect comun lansat de ZF şi BCR.

WikiZF: Profilul companiei BCR

Proiectul îşi propune să strângă la aceeaşi masă reprezentanţi ai comunităţilor de business locale, ai mediului academic şi autorităţi pentru a găsi idei de creştere şi dezvoltare a regiunilor ţării.

„Până acum am fost ocupaţi cu alegerile, dar ale­gerile au trecut, aşa că este timpul să ne ocupăm şi de altceva, nu doar de alegeri. E timpul să ne ui­tăm către sănătate, agricultură, educaţie. Împreună cu cei de la Consiliul Judeţean (CJ) vom organiza în pe­rioada următoare o întrunire care să cuprindă toţi factorii care pot decide o dezvoltare durabilă a judeţului Braşov“, a spus prefectul judeţului Romer Ambrus Sandor Mihaly (UDMR), 37 de ani. Numit în funcţie în luna martie a acestui an, prefectul nu a dat alte detalii despre proiectul pe care-l va iniţia îm­preună cu CJ Braşov, dar a spus că „ar dori să cu­noască problemele mediului de afaceri din judeţ“. Sin­gurul lucru evidenţiat de prefect a fost nevoia de dezvoltare a zonelor mai sărace, pentru a nu lăsa întreaga economie judeţeană pe umerii Braşovului.

„Sunt zone în judeţ mai puţin dezvoltate (Rupea, Făgăraş), zone pe care trebuie să le inclu­dem în strategiile viitoare. E timpul să punem deoparte ambiţiile şi să ne concentrăm pe dezvoltarea economică a judeţului Braşov“, a spus Ambrus Sandor Mihaly.

Fabricile de componente auto ale unor inves­titori germani precum Autoliv, Schaeffler, Draexl­maier sau Continental sunt principalii angajatori din judeţ şi printre puţinii investitori privaţi care au câteva mii de angajaţi. Dintre cei mai mari zece angajatori din judeţ, cinci au capital privat (patru din componente auto), iar cinci sunt de stat (spital, universitate, Direcţia de poştă sau cea de căi ferate).

Braşovul a pierdut după 1989 fabricile cu tra­di­ţie, cele care l-au consacrat drept unul dintre marile oraşe industriale ale României (Rulmentul, Trac­torul, Poiana) şi care i-au asigurat şi forţa de muncă din prezent, pentru că mulţi dintre angajaţii fabri­ci­lor de componente auto şi-au făcut „şcoala“ în ma­rile uzine ale Braşovului.

Deşi se află între cele mai mari zece judeţe din Ro­mâ­nia după businessul compa­ni­ilor, deşi are in­vestiţii străine pu­ter­nice şi a reuşit să atragă ca­pital ger­man care gene­rea­ză în prezent 20.000 din cele 160.000 de lo­curi de muncă ale jude­ţu­lui, Braşovul nu are nici astăzi un aeroport, iar autostrada s-a blo­cat „la intrare“ pe Va­lea Prahovei, în aştep­ta­rea finan­ţării tronsonului Comarnic - Braşov.

„În luna august va fi gata pista de aterizare a aero­portului de la Ghimbav, după care vom începe pro­cedurile pen­tru a lansa licitaţia de concesiune a aeropor­tu­lui. Criza a avut şi părţi bune, astfel că valoarea in­vestiţiei a scăzut de la 100 de milioane de euro îna­inte de criză la 25 de milioane de euro în pre­zent“, a spus Emil Cirică, director executiv la Di­rec­ţia de Investiţii, Urbanism şi Amenajarea Teri­to­riului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov.

Nevoia unei „piste de aterizare“ a investiţiilor este subliniată de business şi de autorităţi de mai mulţi ani, mai ales că, potrivit şefului Direcţiei de In­vestiţii, 40% din sumele venite la bugetul ju­de­ţului sunt din turism, în condiţiile în care anul trecut au fost 800.000 de turişti în Braşov.  „Suntem pe locul trei în România la impozite şi taxe plătite“, a mai spus Cirică.

Pentru a afla de ce are nevoie Braşovul ca să creas­că din punct de vedere economic şi, mai ales, pen­tru a-şi ţine tinerii acasă, comunitatea de busi­ness locală prezentă la evenimentul organizat de ZF şi BCR a răspuns unui exerciţiu de imaginaţie despre cum va arăta economia judeţului în 2025.

Aproape 100 de antreprenori şi exe­cu­tivi au fost împărţiţi în 12 grupe/mese care au con­curat în­tre ele pentru a găsi cea mai bună idee de dezvol­ta­re a economiei braşovene. Fiecare grupă a avut la dispoziţie două minute pentru a-şi prezenta şi sus­ţi­ne proiectul, iar la final toţi participanţii au votat cel mai potrivit plan de business al comunităţii locale. Cei prezenţi au plasat pe primul loc proiectul „Meseria – brăţară de aur“, care a subliniat nevoia de trecere de la forţa de muncă ieftină la calitatea, efi­cienţa şi specializarea muncii.

De altfel, educaţia, nevoia de a reinventa şcolile de meserii şi nevoia de specializare a forţei de mun­că s-au aflat printre priorităţile identificate de toate cele 12 grupe de competitori. „Degeaba ne propu­nem să facem multe lucruri dacă nu avem cu cine“, au argumentat cei prezenţi. Fără forţă de muncă pre­gătită nu poţi avea nici turism de calitate, dar nici nu poţi clădi o nouă generaţie de antreprenori.

„Lumea este construită pe specialişti şi doar pe câţiva manageri. Avem nevoie de specialişti“, le-a spus Sergiu Manea celor prezenţi la eveniment.

„Braşovul este al treilea oraş în care venim după Iaşi şi Cluj. Îmi place să văd că există diver­sitate şi că oamenii vin cu idei pentru a sprijini acest concept de dezvoltare.“

Cu educaţie, infrastructură şi investiţii Braşovul poate depăşi Salzburgul în turism, iar Cerbul de Aur poate desfiinţa Eurovisionul, a fost concluzia unu­ia dintre cele 12 grupuri de competitori. Alte pro­iecte expuse de cei prezenţi au avut în centru turismul („Inima Carpaţilor – dezvoltarea unui brand regional puternic“, „Braşovul – Luxem­burgul României“ – transformarea oraşului în cen­tru financiar, industrial şi turistic al României; „Dezvoltarea prin diversitate“ – accent pe zona in­dus­trială şi pe cea turistică), antreprenorii („Braşo­veni antreprenori“, „Perpetuum mobile antrepre­no­rial“) şi educaţia („Să trecem la treabă“, „Meseria este brăţară de aur“, „Educaţia este sufletul Tigrului“, „Primar pregătit, oraş de poveste“ – un proiect care a propus o şcoală pentru cei care vor să ajungă în cea mai înaltă funcţie publică locală.

ZF şi BCR vor continua în alte localităţi acest proiect pentru a afla de la comunităţile locale care sunt atuurile zonei şi cum se poate dezvolta mai repede. 

Plusurile şi minusurile economiei României văzute de oamenii de afaceri din Braşov

Anca Petcu, participant la acest proiect, director de reţea corporate al BCR şi unul dintre moderatori, a pus câteva întrebări comunităţii locale despre cum văd oamenii de afaceri anumite lucruri din România. Ce au răspuns braşovenii:

1. Care este cel mai bun lucru pe care România îl are de oferit lumii?

Răspuns: Locuri sălbatice.

2. Cine este de vină că suntem mai mereu pe ultimele locuri din Europa?

R: Noi înşine suntem de vină şi nu guvernele postdecembriste.

3. Care dintre ramurile economice are cel mai mare potenţial pentru viitor?

R: Agricultură, turism, IT.

4. Care este cea mai mare piedică în calea creşterii viitoare a economiei?

R: Nivelul ridicat al taxelor, corupţia.

5. Ce le lipseşte cel mai mult firmelor româneşti?

R: Resursele financiare.

6. Care este principalul avantaj competitiv pe care îl oferă România acum?

R: Poziţia geografică.

Sergiu Manea, vicepreşedintele executiv pe corporate al BCR: Eu nu cred în ideea de forţă de muncă ieftină şi calificată. Nu cred că ne putem permite să construim dezvoltarea pe această idee. Cred că trebuie să avem forţă de muncă bine plătită pentru a putea creşte.

Romer Ambrus Sandor Mihaly (UDMR), prefect al judeţului Braşov: Până acum am fost ocupaţi cu alegerile, dar alegerile au trecut, aşa că este timpul să ne ocupăm şi de altceva, nu doar de alegeri. E timpul să ne uităm către sănătate, agricultură, educaţie.

Emil Cirică, director executiv al Direcţiei de Investiţii, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov: În august va fi gata pista de aterizare a aeroportului de la Ghimbav, după care vom începe procedurile pentru a lansa licitaţia de concesiune a aeroportului. Criza a avut şi părţi bune, astfel că valoarea investiţiei a scăzut de la 100 de milioane de euro înainte de criză la 25 de milioane de euro în prezent.