Mihaela Mitroi, Partener, Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România, lider al activităţii de consultanţă fiscală şi juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală (CESA), consideră că ajutoarele de stat pot juca un rol hotărâtor în procesul de redresare economică şi, ulterior, în cel de relansare, furnizând, pe de-o parte, necesarul de lichidităţi pentru dezvoltarea şi extinderea companiilor, şi, pe de alta, venituri suplimentare autorităţilor, ca rezultat al implementării proiectelor.
În acest context, transmite companiilor să folosească schemele de ajutor de stat, pentru care pot să aplice până în 2023, în condiţii de accesare care au fost relaxate la finalul anului trecut.
”Ne aflăm într-unul dintre cele mai prielnice momente pentru accesarea de fonduri nerambursabile: din toamnă, nivelul de finanţare oferit de stat ar putea să scadă ca urmare a noilor condiţii economice şi a regulilor europene”, spune Mihaela Mitroi.
În prezent, companiile pot accesa finanţări nerambursabile prin două scheme de ajutor de stat - schema 807/2014 pentru investiţii în producţie şi schema 332/2014 pentru investiţii în crearea de locuri de muncă. Ambele au fost modificate, iar condiţiile de accesare au fost relaxate la finalul anului trecut.
Ca praguri minime, schema 807/2014 vizează proiecte de investiţii de minimum 1 milion de euro, în timp ce schema 332/2014 impune un nivel minim de 100 de locuri de muncă create, unde ajutorul de stat poate finanţa până la 50% din cheltuielile salariale.
În cazul schemei 807/2014, principalele modificări aduse vizează îmbunătăţiri precum introducerea posibilităţii extinderii perioadei de menţinere a investiţiei cu până la maximum 2 ani, în vederea îndeplinirii menţiunilor speciale din acordul de finanţare, eliminarea modalităţii de stabilire a cheltuielilor eligibile din categoria construcţii pe baza standardului de cost, majorarea termenului pentru demararea investiţiei de la 4 la 6 luni şi multe altele, notează o analiză a EY România.
În ceea ce priveşte cea de-a doua schemă, 332/2014, cele mai importante modificări s-au referit la creşterea numărului minim de noi locuri de muncă ce trebuie create - de la 10 la 100, eliminarea restricţiei privind un anumit număr de lucrători defavorizaţi ce trebuie angajaţi, eliminarea plafonului maxim al ajutorului de stat acordat pentru un loc de muncă (nu se mai face raportarea la salariul mediu brut pe economie), modificarea listei sectoarelor de activitate pentru care nu se acordă ajutoare de stat (de exemplu, sectorul de telecomunicaţii, hotelier şi de restaurante excluse din această listă devin acum eligibile în baza acestei scheme), eliminarea selecţiei pe bază de punctaj.
”Aceste schemele de ajutor de stat sunt surse de finanţare nerambursabile, care se pot combina foarte bine cu împrumuturile bancare, mai ales că relaxarea permite ca dovada existenţei co-finanţării să fie demonstrată ulterior obţinerii acordului”, punctează Mihaela Mitroi.
Cu atât mai mult, completează partenerul EY, cu cât este posibil ca intensitatea ajutorului de stat, care acum variază între 10% pentru zona Bucureşti, 35% în Ilfov şi în regiunea de Vest a ţării (Timişoara, Arad, Caransebeş, Hunedoara) şi 50% în restul ţării, să scadă în funcţie de dezvoltarea economică a zonelor şi de noile plafoane de intensitate ce vor fi aprobate de autorităţile europene. Astfel, este posibil ca, de pildă, regiunea Bucureşti-Ilfov să fie exclusă, iar alte regiuni să primească o intensitate mai mică. Scăderea intensităţii ajutorului de stat conduce aproape automat la scăderea valorii ajutorului de stat, care se calculează în funcţie de acest indice de intensitate şi cheltuielile eligibile realizate de către contribuabili.