„S-a cheltuit o suma considerabila pentru a nu se afla nimic (...). Cu fondurile cheltuite doar intr-un an s-ar fi putut realiza un program national de screening si preventie pentru cancerul de col uterin pe o perioada de patru ani", a spus Ion Bazac, ministrul sanatatii cu ocazia prezentarii rezultatelor programului.
Referitor la informatiile prezentate, Bazac a spus ca acestea contrazic datele provenite din evaluarile anterioare, precum si tendintele masurate la nivel international.
Scopul acestui program a fost potrivit ministrului sanatatii de la acea vreme, Eugen Nicolaescu, sa duca oamenii la medic pentru a descoperi din timp eventualele afectiuni.
„Din punctul meu de vedere programul nu s-a dorit a fi unul statistic, ci unul care sa-i duca pe oameni la medic. A fost un program de preventie. Peste 60-65% din populatie s-a prezentat la medic. Pentru ca un program de masa sa fie considerat un succes este necesar ca 40-60% din oameni sa se prezinte", a spus Nicolaescu.
El este de parere ca unul dintre cele mai importante efecte il reprezinta faptul ca medicii de familie au in bazele de date afectiunile sau riscurile de imbolnavire ale populatiei.
Ce spun medicii
Consilierii ministrului pe acest program au fost Comisia de Medicina de Familie din cadrul Ministerului Sanatatii, formata acum din 12 medici, la jumatate fata de nivelul din perioada ministrului Nicolaescu, si Colegiul Medicilor din Romania.
„Principalul avantaj al programului a fost de a depista concret care sunt riscurile pe anumite boli si de a putea interveni in fiecare caz. A fost si un program educativ pentru ca a obisnuit lumea sa mearga la medic", a spus medicul Vasile Astarastoaie, presedintele Colegiului Medicilor din Romania.
El adauga ca „retinerea" institutiei pe care o reprezinta in ceea ce priveste acest program este legata de anumite aspecte aplicative. Astfel, el a propus la vremea respectiva ca ministerul sa stabileasca un set de 15 analize care sa poata fi efectuate, dar sa lase la latitudinea medicului de familie ce sa recomande din acestea. Propunerea nu a fost acceptata.
Comisia de Medicina de Familie din cadrul Ministerului Sanatatii nu mai are aceeasi componenta cu cea care a furnizat consultanta ministrului Nicolaescu. Medicul Matei Dumitru, actualul presedinte al Comisiei de Medicina de Familie din cadrul ministerului, spune ca programul nu a fost perfect, dar a avut si parti bune.
„Ideea este buna. Ca a avut mici fisuri este adevarat, dar a avut si parti bune. Tara este insa mult prea saraca pentru a-si putea permite acest program", spune Dumitru.
Comisia este acum consultata in legatura cu alte programe de evaluare specializate (pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului de san si a bolilor cardiovasculare) pe care ministerul urmeaza sa le demareze.
Doina Mihaila, unul dintre membrii actuali, nu a dorit sa comenteze acest program din aceasta pozitie. Ca si medic de familie ea spune ca acest program a fost foarte bun.
Pe de alta parte, medicul Rodica Tanasescu, fost membru al Comisiei de Medicina de Familie si consilier al ministrului Nicolaescu la redactarea acestui program, spune ca a fost primul mare program de preventie din Romania.
„A fost un program foarte bun, primul program mare de preventie din Romania. Ar fi pacat sa se risipeasca munca noastra. A fost un program bun care ne-a permis sa ne vedem pacientii, sa facem investigatii", a spus Tanasescu.
Cum este posibil in aceste conditii ca programul sa fie criticat acum de acelasi minister, prin intermediul unor medici, care practic vin acum si contrazic alti medici?
„Isi dau cu parerea medici care nu au lucrat in program, care habar nu au avut ce analize
s-au facut. Acum se doreste lansarea unui program de screening pentru col uterin care a fost conceput de anul trecut", mai spune Tanasescu, consilier al lui Nicolaescu.
Date nerelevante
Potrivit ministerului, cheltuielile administrative (costurile cu tiparirea taloanelor, cu expedierea postala, introducerea si inregistrarea persoanelor evaluate in baza de date) au fost de aproximativ 20 mil. euro, in timp ce achizitionarea de laptopuri pentru medicii de familie special pentru acest program a fost de aproximativ 10 mil. euro.
Acest program s-a suprapus cu o masura a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) conform careia orice persoana beneficia in fiecare an de un set de analize gratuite. Astfel in perioada iunie 2007 - septembrie 2007 cele doua programe au functionat in paralel.
Lipsa unor rezultate concludente la finalizarea Programului de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei va crea probleme in elaborarea pahetului minim de servicii medicale, insa in acelasi timp nu ofera indicii clare referitoare la nivelul corect de compensare pentru medicamente, sunt de parere analistii intrebati de Ziarul Financiar.
„Estimam ca lipsa unor rezultate clare ale Programului va avea impact asupra reformelor actuale ale Guvernului prin care se incearca stabilirea pachetului minim de servicii pe baza celor mai frecvente afectiuni, masura programata pentru octombrie 2009", este de parere Roxana Guiu, consultant A.T. Kearney specializata in healthcare. „Programul national de evaluare a starii de sanatate a avut avantaje din punctul de vedere al cresterii accesului la investigatii si a reprezentat un prim pas inspre imbunatatirea educatiei medicale", a spus Guiu de la A.T. Kearney.
Ea adauga insa ca programul nu a reusit sa-si indeplineasca obiectivul, acela de a stabili care sunt principalele riscuri care ameninta sanatatea populatiei, din cauza mai multor obstacole.
„Nu a existat o distinctie clara intre evaluarea starii de sanatate si promovarea medicinei preventive, iar populatia nu a fost reprezentativa pentru screening", spune analista de la A.T. Kearney. Ea spune de asemenea ca infrastructura saraca de laboratoare a dus la aparitia unor laboratoare mici care au concurat pentru fondurile ce urmau sa fie decontate de Ministerul Sanatatii.
Noi programe de evaluare
„Evaluarea starii de sanatate ar fi trebuit sa se faca pe un numar mai mic si reprezentativ de persoane, ceea ce ar fi prevenit riscul ca numai populatia in varsta si saraca sa merga sa-si faca analizele", spune Guiu.
Pe de alta parte, analistii din alte tari nu au auzit de acest program, insa considera ca este benefic.
„Nu am auzit de un asemenea program in Polonia. Uneori in cadrul sondajelor sociale respondentii sunt intrebati despre programele lor de sanatate, insa nu le numim programe de evaluare si nu sunt organizate de autoritatile sanitare. Daca Ministerul Sanatatii din Romania a decis sa organizeze un astfel de program, mi se pare o idee buna. Ar putea juca un rol crucial pentru a diagnostica sanatatea populatiei si pentru a aloca banii eficient", a spus Monika Stefanczyk, head pharmaceutical market analyst al PMR Ltd, firma de cercetare de piata.
Ce spun ministrii
Ion Bazac, ministrul sanatatii: S-a cheltuit o suma considerabila pentru a nu se afla nimic (...). Cu fondurile cheltuite doar intr-un an s-ar fi putut realiza un program national de screening si preventie pentru cancerul de col uterin pe o perioada de patru ani.
Eugen Nicolaescu, fostul ministru al sanatatii: Programul s-a dorit a fi unul care sa-i duca pe oameni la medic. Peste 60-65% din oameni s-au dus la medic. Pentru ca un program de masa sa fie considerat un succes este necesar ca 40-60% din oameni sa se prezinte.