♦ Turismul de lux nu asigură un număr mare de turişti, însă se adresează turiştilor care au venituri peste medie, ceea ce generează venituri mult mai mari decât în cazul unităţilor de cazare destinate turismului de masă.
O nouă nişă în turism a început să se contureze în ultimii ani pe plan local. Oamenii de afaceri, care au businessuri în diverse sectoare economice, neavând însă legătură cu turismul, investesc în unităţi de cazare de lux situate în zone izolate, care nu reprezintă destinaţii turistice şi unde nu există o infrastructură turistică. Cu toate acestea, oamenii de afaceri au investit în untităţi de cazare care au devenit în sine destinaţii turistice.
Familia Timiş, care deţine grupul CrisTim, unul dintre cei mai mari producători de mezeluri de pe plan local, a investit în urmă cu câţiva ani în Casa Timiş, o unitate de cazare premium din Chiţorani, judeţul Prahova.
În 2018, familia Timiş a decis să investească într-un conac, denumit anterior Conacul Domniţei Ralu, pe care l-a transformat în Casa Timiş, realizând o reţea de infrastructură, atât în ceea ce priveşte asfaltarea unui drum către cramă, cât şi electrificare şi canalizare, dat fiind faptul că acestea nu existau în momentul achiziţionării clădirii. Investiţia în acest proiect a ajuns la 8 mil. euro.
După deschiderea conacului, familia Timiş a investit în 16 bungalouri, fiecare primind numele unui soi de strugure, iar amenajarea acestora a fost inspirată de fiecare tip de strugure. Casa Timiş este un domeniu de 140 de hectare care cuprinde un resort de 16 hectare, 70 de hectare de viţă-de-vie, 12 hectare de livadă, trasee de biciclete, locuri de joacă pentru copii, trei lacuri şi teren de minigolf.
Familia Timiş intenţionează să investească în construcţia unei crame în acelaşi loc.
În turismul de lux a investit şi Cristian Preotu, fondatorul grupului Le Manoir, care a deschis un hotel boutique aflat în Măgura, judeţul Buzău. În 2021, grupul Le Manoir şi dezvoltatorul imobiliar One United au cumpărat boutique hotelul Carpathian Lodge Măgura din Buzău, tranzacţie în valoare de 2,35 mil. euro. Unitatea de cazare se închiriază integral, iar costul pentru o noapte de cazare se ridică la câteva mii de euro, având o capacitate de 16 persoane. Cristian Preotu se gândeşte să mai investească într-o astfel de unitate de cazare în Bucureşti.
„De multă vreme ne dorim să facem ceva şi în Bucureşti sub forma unui boutique hotel, un mic hotel foarte luxos cu servicii foarte bune, s-ar preta bine portofoliului. Ce facem la Măgura ne ajută să înţelegem industria, acolo avem mulţi clienţi din străinătate, foarte mulţi francezi care sunt încântaţi să descopere România“, a spus Cristian Preotu în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.
Horaţiu Vasilescu, fostul CEO al retailerului de bijuterii Teilor, şi sora lui, Ligia Vasilescu, au transformat o clădire veche care a aparţinut unei ferme într-o casă de oaspeţi numită Căezu, aflată în comuna Nucşoara, judeţul Argeş.
Casa de oaspeţi Căezu şi-a început activitatea anul trecut şi are 14 locuri de cazare dispuse în şapte camere duble, iar unitatea se închiriază exclusiv integral. Investiţia în unitatea de cazare s-a ridicat la 350.000 de euro. Experienţa principală oferită de casa de oaspeţi din Nucşoara este cea culinară, astfel că fiecare meniu este discutat cu oaspeţii şi ei beneficiază şi de regim special dacă este necesar.
Pandemia a schimbat parţial comportamentul turiştilor, care au căutat cazări tot mai izolate, departe de agitaţia marilor oraşe şi ale destinaţiilor turistice populare. Tendinţa conturată în pandemie a rămas însă şi după ridicarea tuturor restricţiilor, iar investitorii se uită tot mai atent la hoteluri boutique sau diverse unităţi de cazare care au un anumit concept şi se află în zone mai izolate. Cererea din partea turiştilor nu a scăzut după ridicarea restricţiilor, fiind astfel creată o nouă nişă a turismului. De asemenea, un astfel de segment turistic ar putea atrage şi mulţi străini, care sunt în căutare de astfel de locuri.
Turismul de lux nu asigură un număr mare de turişti, însă se adresează turiştilor care au venituri peste medie, ceea ce generează venituri mult mai mari decât în cazul unităţilor de cazare adresate turismului de masă.
