Un gard metalic care mărgineşte un gard viu din faţa blocurilor este una dintre cele mai recente „inovaţii“ din sectorul 3 al Capitalei. Muncitorii l-au montat pe strada Nerva Traian în urmă cu câteva săptămâni, utilitatea sa rămânând de neînţeles pentru cei care locuiesc în zonă.
„Gardul metalic a fost montat în urma solicitărilor primite de la asociaţiile de proprietari, în vederea protejării materialului dendrologic plantat“, au spus reprezentanţii serviciului de presă din cadrul Primăriei sectorului 3, ca răspuns la solicitarea ZF.
Locuitorii spun însă că nu au ştiut despre ideea montării unui astfel de gard, în vreme ce specialiştii în peisagistică sunt de părere că o astfel de intervenţie nu are nicio utilitate, fiind, practic, nimic mai mult decât „un gard lângă un alt gard“. În condiţiile în care una dintre problemele majore ale Bucureştiului este tocmai lipsa spaţiilor verzi, îngrădirea celor care există ridică un semn de întrebare în plus.
„Gardul de fier se spune că a fost inventat prin Germania după Primul Război Mondial, ca modalitate de a depozita mult metal în oraş, de care ai avea apoi nevoie pentru a face echipament militar. La noi este o formă de a sparge bani“, spune un peisagist din Capitală. Zona Timpuri Noi se află, de altfel, în plină efervescenţă de schimbări, în ultimele săptămâni fiind schimbate bordurile de pe mai multe străzi din zonă şi fiind refăcute marcajele rutiere. Bucureştiul este codaş la spaţiile verzi, fiind oraşul european cu cea mai mică suprafaţă de spaţii verzi pe cap de locuitor, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene.
De ani întregi, Bucureştiul nu a reuşit să elaboreze un registru verde, care să arate clar care este suprafaţa de spaţii verzi, ce elemente sunt incluse şi calitatea lor. În acest sens, există chiar şi o lege care prevede realizarea unui asemenea registru, în care, de asemenea, oraşele ar trebui să prezinte strategia spaţiilor verzi, adică să spună unde ar mai putea să se dezvolte reţeaua verde a oraşului.
