Costurile crescute de producţie transformă mai ales medicamentele ieftine, sub 50 de lei, în produse nerentabile pentru producători, ceea ce îi determină pe aceştia să le scoată de pe piaţa locală. Soluţia, susţin producătorii, este alinierea taxei clawback cu inflaţia de 15-16% din prezent.
„Au crescut costurile pentru materii prime, utilităţile cu peste 150%, ambalajele. Producătorii nu pot creşte preţul pentru că acesta este fixat de ministerul Sănătăţii, este cel mai mic din Europa, iar producătorii sunt limitaţi de aceste reguli. Pacienţii plătesc mai mult pentru că nu mai găsesc medicamente ieftine”, a spus Simona Cocoş, preşedinta APMGR, Director General Zentiva România şi Republica Moldova. Ea a fost prezentă la o conferinţă organizată de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Simona Cocoş a mai adăugat că statul compensează produse originale, scumpe, însă nu încurajează consumul de medicamente generice, care ar duce la o economie atât pentru autorităţi, cât şi pentru pacienţi.
Daniel Bran, Vicepreşedinte APMGR, Director General Accord Healthcare România a vorbit despre o „hemoragie” a medicamentelor ieftine, sub 50 de lei.
În prezent, sunt circa 2.200 de medicamente generice în România, însă în urmă cu cinci-şapte ani, numărul acestora era aproape dublu, de până la 4.000 de produse.
„Dacă din 50 de lei, plătim o treime taxă clawback, după care am un transport care a crescut de două-trei ori, materia primă s-a dublat, ceea ce solicităm este creşterea cu inflaţia, să adăugăm la 50 de lei, 16-17% cât este inflaţia. Este o măsură minimă pe care o solicităm pentru a opri această hemoragie de produse cu preţ de sub 50 de lei care din păcate nu se mai găsesc”, a spus Daniel Bran.
