Două din trei companii europene intenţionează să-şi transfere unele dintre businessuri din China în alte state, iar aşteptarea managerilor este că vor opta pentru relocarea activităţilor în ţările din estul Europei, datorită costurilor mai mici, arată un studiu al companiei de consultanţă în management Horváth.
Pentru România, reprezentanţii Horváth văd deglobalizarea ca o oportunitate, ţara noastră având posibilitatea să devină un centru important pentru noi investiţii.
„Pe fondul turbulenţelor economice din ultima perioadă, este firesc pentru managerii companiilor europene, atât furnizori cât şi vânzători, să caute noi soluţii pentru restructurarea rapidă a relaţiilor economice globale.”, spune Kurt Weber, Managing Director, Horváth România.
El menţionează că tot mai multe companii vor să reducă la minimum dependenţele pentru a-şi creşte rezilienţa şi pentru a asigura continuitate în aprovizionare.
“Trebuie dezvoltate noi pieţe de vânzare, cu riscuri mai reduse, care împărtăşesc aceleaşi valori, Europa aflându-se în topul preferinţelor. În acelaşi timp, trebuie avute în vedere şi obiectivele de sustenabilitate”, adaugă Kurt Weber
Potrivit analizei realizată de Horváth, majoritatea companiilor spun că se vor concentra pe valorificarea unor oportunităţi de creştere a businessului în primul rând în Europa (66%), apoi în Asia (47%), America de Nord (37%) şi America de Sud (33%), în timp ce perspectiva asupra pieţelor din afara Europei devine din ce în ce mai critică.
Astfel, 80% dintre manageri şi investitori văd drept un aspect negativ dependenţa de pieţe „străine”, 77% consideră că aceste pieţe ridică probleme privind managementul riscurilor, iar 78% constată că aceste pieţe non-europene le-au cauzat dificultăţi privind lanţurile de aprovizionare.
Pe fondul acestor motive de îngrijorare, poziţia Chinei drept „fabrică a lumii” este pusă la îndoială: 62% dintre companiile europene au planuri foarte clare de relocare din această ţară, dar 54% au planuri similare şi în privinţa relocării din SUA. 85% dintre respondenţi apreciază costul conformităţii cu cerinţele de reglementare locale pe pieţele externe, în special China şi SUA, ca fiind foarte mare.
În locul globalizării, companiile îşi propun „localizarea” lanţurilor valorice (de la producţie la vânzare), ceea ce s-ar traduce prin „producţie în China pentru piaţa chineză sau producţie în Europa pentru piaţa europeană”.
Regionalizarea business-urilor are în vedere în principal activităţile legate de logistică (52%), producţie (51%), vânzări (40%) şi achiziţii (37%). Diversificarea în creştere în privinţa achiziţiilor (din două sau mai multe surse) şi siguranţa capacităţilor de livrare a companiilor se află în creştere pe agenda managementului.
Studiul Horváth arată că 71% dintre respondenţi plănuiesc să dezvolte business-urile pe alte pieţe şi ţări, pentru anumite părţi din lanţul lor valoric, iar în alegerea acestor pieţe contează cel mai mult: stabilitatea politică (56%), securitatea aprovizionării (54%) şi sustenabilitatea (53%).
În 2022, România a atras investiţii directe record, de peste 11 miliarde de euro, de aproape patru ori mai mult faţă de 2020.
