• Leu / EUR4.8909
  • Leu / GBP5.7696
  • Leu / USD4.7450
Companii

Raportul pentru economia locală din pachetul de primăvară al Comisiei Europene: Perspectivele economice ale României sunt modeste

Raportul pentru economia locală din pachetul de primăvară al Comisiei Europene: Perspectivele economice ale României sunt modeste

Autor: Dorin Oancea

24.05.2022, 15:39 54

Pachetul de primăvară din cadrul semestrului 2022 european pregătit de Comisia Europeană le oferă statelor membre sprijin şi orientări la doi ani de la primul impact al pandemiei de COVID-19 şi în contextul invaziei actuale a Ucrainei de către Rusia.

Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2022, economia UE va continua să crească în 2022 şi în 2023. Cu toate acestea, deşi economia UE dă în continuare dovadă de rezilienţă, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a creat un nou context, exacerbând dificultăţile preexistente care frânau creşterea şi care, aşa cum ne-am fi aşteptat înainte, ar fi urmat să se atenueze. Acest context creează, totodată, provocări suplimentare pentru economiile UE în ceea ce priveşte securitatea aprovizionării cu energie şi dependenţa de combustibilii fosili din Rusia.

În cazul României, din cauza unei încetiniri economice la sfârşitul anului 2021, agravată de invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, Comisia Europeană reconizează că PIB-ul real va creşte cu puţin peste 2 % în 2022 şi 2023, fiind sprijinit în principal de investiţii din mai multe fonduri ale UE, inclusiv din Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR). Se preconizează că exporturile şi importurile vor creşte într­-un ritm mai lent din cauza blocajelor şi a deficitelor în ceea ce priveşte oferta, deficitul de cont curent urmând să rămână, în linii mari, neschimbat.

Înainte de pandemie, economia României se afla pe o traiectorie de recuperare rapidă a decalajelor, dar nu într-un mod pe deplin sustenabil. În 2019, PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 70 % din media UE, în creştere de la 56,5 % în 2015. Creşterea
era determinată de cerere şi stimulată de politica fiscală expansionistă, ceea ce a condus la sporirea deficitului de cont curent şi a dezechilibrelor macroeconomice.

În 2021, activitatea economică a recuperat pierderile cauzate de criza provocată de pandemia de COVID-19. PIB-ul real a crescut la 5,9 % datorită consumului privat puternic (adică a cheltuielilor gospodăriilor) şi investiţiilor. În ciuda cererii internaţionale reduse de bunuri şi servicii din România şi a perturbărilor lanţului de aprovizionare, exporturile au continuat să crească, deşi nu la fel de rapid ca importurile, iar deficitul de cont curent a crescut, la rândul său. Măsurile de limitare a mişcării
persoanelor şi creşterea inflaţiei, în special creşterea preţurilor la energie, au afectat consumul privat în a doua jumătate a anului 2021.

Documentul preconizează că preţurile vor creşte mai substanţial decât până acum. După o uşoară creştere în 2020, rata inflaţiei a atins 4,1 % în 2021 şi se preconizează că va creşte şi mai mult în 2022, deoarece preţurile ridicate ale energiei vor afecta alte bunuri şi servicii, în concordanţă cu tendinţele mondiale. O dinamică a salariilor mai puternică decât se preconizase ar putea contribui la inflaţie. Deficitul bugetar a scăzut într-o oarecare măsură, dar rămâne un motiv de îngrijorare. Creşterile ad-hoc anterioare ale pensiilor şi salariilor, corelate cu venituri publice scăzute au condus la deficite mari încă înainte de criză. În 2021, deficitul a fost de 7,1 % din PIB, în scădere de la 9,3 % în 2020. Se preconizează că deficitul va scădea într-o oarecare măsură până în 2023, ca urmare a redresării creşterii şi a colectării mai bune a veniturilor, sprijinite de planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR). Cu toate acestea, scăderea sub plafonul de 3 % până în 2024, în conformitate cu recomandarea
Consiliului din iunie 2021, va fi dificilă dacă nu se iau măsuri de remediere.

Sectorul de afaceri din România prezintă deficienţe structurale de lungă durată, mai arată raportul. Infrastructura de transport insuficient dezvoltată şi învechită îngreunează transportul de mărfuri în interiorul şi în afara ţării şi adânceşte disparităţile teritoriale. Birocraţia excesivă, la care se adaugă o administraţie publică uneori ineficientă şi un cadru legislativ imprevizibil afectează mediul de afaceri şi limitează oportunităţile de investiţii, în special pentru întreprinderile naţionale. Ar trebui îmbunătăţită semnificativ utilizarea corectă a principiilor de guvernanţă corporativă în întreprinderile de stat din sectoare-cheie precum energia, transporturile şi utilităţile publice locale, întrucât numirile discreţionare în consiliile de administraţie limitează eficienţa şi eficacitatea întreprinderilor respective.

Declinul demografic exercită presiuni asupra pieţei forţei de muncă şi asupra sistemului de formare şi educaţie.

Se preconizează că invadarea Ucrainei de către Rusia va avea un impact negativ asupra economiei României. Este probabil ca efectele negative directe ale invaziei să fie limitate ca urmare a legăturilor comerciale globale reduse ale României cu Rusia şi Ucraina. Cu toate acestea, efectele indirecte ar putea fi considerabile. Impactul asupra preţurilor energiei şi ale produselor de bază are implicaţii mai ample. Având în vedere importanţa Rusiei şi a Ucrainei ca furnizori de petrol, gaze şi produse
de bază (alimentare şi nealimentare) pe pieţele mondiale, preţurile au crescut semnificativ. România produce pe piaţa internă cea mai mare parte a gazelor pe care le utilizează, dar importă aproape 20 % din consumul total de gaze, import care depinde în mare măsură de un gazoduct rus care trece prin Ucraina. În acelaşi timp, importurile de ţiţei din Rusia reprezintă principalul factor de producţie pentru importanta industrie de rafinare, care reexportă ulterior produse petroliere finite. În consecinţă, se preconizează că inflaţia va creşte şi mai mult, afectând consumul privat, în pofida măsurilor excepţionale care au fost introduse pentru a proteja gospodăriile şi IMM-urile de impactul facturilor la energie electrică şi gaze.

Planul de redresare şi rezilienţă al României (PNRR) include măsuri importante menite să accelereze dubla tranziţie verde şi digitală şi să consolideze rezilienţa economică şi socială. Acesta include 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi şi 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi pentru a sprijini punerea în aplicare, până în 2026, a reformelor şi a investiţiilor esenţiale.

Reforma sistemului de pensii este un element central al planului, pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor publice şi a corecta inechităţile. Noua legislaţie, care va intra în vigoare în T1 2023, va adapta actualul sistem de pensii la îmbătrânirea populaţiei şi va consolida principiul contributivităţii. Reforma va reduce posibilităţile de pensionare anticipată, va oferi stimulente pentru amânarea pensionării, va revizui pensiile speciale şi va spori gradul de adecvare al pensiilor minime şi mai mici. Aceasta va introduce, de asemenea, o nouă formulă de calcul şi o nouă regulă de indexare şi va asigura viabilitatea financiară a pilonului II (şi anume sistemul de pensii private obligatorii) al sistemului de pensii. Noua legislaţie va contribui la menţinerea cheltuielilor totale brute cu pensiile publice (incluzând toate sistemele de pensii publice existente) la un nivel stabil de 9,4 % din PIB pe termen lung (2022-2070) şi va prevedea un mecanism de frânare pentru eventualitatea în care plafonul cheltuielilor ar fi depăşit.

Reforma va contribui, de asemenea, la modernizarea sistemului de pensii, prin introducerea de aplicaţii şi servicii digitale.

 

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470