• Leu / EUR4.7559
  • Leu / GBP5.4795
  • Leu / USD4.1941
Companii

România ar putea deveni un hub logistic în regiune, dar birocraţia şi infrastructura frânează dezvoltarea. „Aşteptăm de şase ani o semnătură pentru o investiţie pe aeroportul Otopeni“

Secțiune susținută de Medlife Logo
România ar putea deveni un hub logistic în regiune, dar birocraţia şi infrastructura frânează dezvoltarea. „Aşteptăm de şase ani o semnătură pentru o investiţie pe aeroportul Otopeni“

Autor: Mirabela Tiron, Mădălina Panaete

25 mar 2016 1812

„Ne-am propus să mergem cu paşi mici şi să investim în hub-uri în jurul aeroporturilor, anul trecut am inaugurat cel mai modern centru la Timişoara, am dublat capacitatea în hub-ul din Cluj şi acum încercăm să găsim o soluţie pentru un centru cargo greenfield, pe aeroporturi din Bucureşti, am trimis scrisori în acest sens către Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei. După şase ani de încercări nereuşite poate o să primim un răspuns“, a spus Luigi Vendrami, Network Operations Manager al DHL Express, în cadrul conferinţei ZF Transport&Logistics'16.

Tot de infrastructura precară s-a lovit şi casa de expediţii I.B.Cargo. Cătălin Putineanu, managing partner IB Cargo, a spus că infrastructura de pe aeroportul Otopeni este la pământ.

„Nu s-au făcut investiţii în creşterea pistelor astfel încât să aterizeze şi avioane mai mari. Şi Portul Constanţa se află în acelaşi stadiu cu infrastructura, nu există un depozit măcar aproape de ce găsim la autostrada A1“, a spus el.

În ultimii ani însă, avioanele au devenit o variantă tot mai viabilă de transport al mărfii, astfel că volumul de marfă transportat prin intermediul aeronavelor s-a dublat în ultimii 15 ani.

Cei mai mari dezvoltatori de spaţii logistice, dar şi companiile de logistică şi transport se focusează pe zonele de vest şi sud ale ţării pentru proiectele majore, în condiţiile în care aici sunt aşteptate cele mai importante proiecte de infrastructură. Jucătorii din industria de profil spun că infrastructura continuă să fie principala problemă a României.

„Toate investiţiile în infrastructură sunt costisitoare, dar în 2010 s-a făcut un studiu care demonstra că un euro neinvestit în infrastructură aduce pierderi de zece euro în ţările cu economii emergente,  dacă am furat un miliard de euro din infrastructură vom atrage o pagubă de zece miliarde de euro. Succesiunea de schimbări politice nu vine cu aceste perspective, avem câteva porturi care s-au făcut praf, la fel şi calea ferată, în condiţiile în care am avut această posibilitate, a fost o lipsă de perspectivă“, a declarat Constantin Isac, preşedintele Uniunii Naţionale a Transportatorilor, în cadrul conferinţei ZF Transport şi Logistică 2016

Tot mai multe case de expediţii aleg să livreze cu avionul marfa, dată fiind infrastructura rutieră şi feroviară precară. În România, pe calea ferată s-au transportat  50 de milioane de tone de marfă în 2014, faţă de 70 de milioane de tone de marfă în 2000 şi aproape 220 de milioane de tone de marfă în 1990, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Cea mai mare problemă cu care se confruntă transportatorii de marfă este viteza mică pe calea ferată, 20 kilometri pe oră, care se reduce de la an la an din cauza lipsei de investiţii în infrastructura feroviară.

Jeroen Fabry, Business Unit Manager  al companiei de logistică H. Essers, a spus în cadrul evenimentului că România trebuie să-şi rezolve problema infrastructurii, altfel va pierde în faţa unor ţări mai mici.

„Nu pot transporta marfa cu trenul de la Curtici la Bucureşti pentru că ajunge în două zile (...). În cazul în care Serbia va adera la UE va întrece România. Guvernul trebuie să ia iniţiativă şi să termine bucata din coridorul IV. Noi mereu spunem că România este a doua casă pentru că avem încredere în dezvoltarea ţării şi în realizarea acestui hub logistic. Trebuie să avem însă infrastructură“, a spus managerul.

 

Creşte stocul de spaţii logistice

România, unde există în prezent aproximativ 2 milioane de metri pătraţi de spaţii logistice şi industriale, însă companiile de profil estimează că stocul va ajunge la 8-9 milioane de metri pătraţi în următorii ani. Dezvoltatorii au deja pregătite planurile în acest sens.

„Am ajuns la 370.000 de metri pătraţi de spaţii logistice şi îndustriale în România, ne-am concentrat foarte mult dezvoltarea pe raza coridorului IV paneuropean. Încercăm să menţinem ritmul de extindere, iar până în 2018 ne propunem să ajungem la un milion de metri pătraţi în România. Pe viitor, ne vom focusa şi pe centrul ţării“, a spus Valeriu Toma, head of property management CTP Invest, cel mai mare proprietar de spaţii logistice şi industriale de pe plan local.

Nevoia de spaţii logistice şi industriale creşte având în vedere că economia românească este în plină ascensiune, comerţul şi exporturile cresc, iar românii au mai mulţi bani pentru achiziţii.

„Există interes în piaţă, mai ales că de exemplu în Bucureşti dacă vrei să închiriezi 5.000 mp nu găseşti“, spune Cristian Negruţiu, director logistică al DSV Solutions.

 

 

Valeriu Toma, head of property management CTP Invest

Am ajuns la 370.000 de metri pătraţi de spaţii logistice şi îndustriale în România, ne-am concentrat foarte mult dezvoltarea pe raza coridorului IV paneuropean. Încercăm să menţinem ritmul de extindere, iar până în 2018 ne propunem să ajungem la un milion de metri pătraţi în România. Pe viitor, ne vom focusa şi pe centrul ţării. Avem un model în Cehia şi îl putem replica în România. Acţionarul CTP crede că se află la momentul corect pentru dezvoltare. Vom demara construcţia a încă 30.000 mp, la care s-ar putea adăuga încă 56.000 până la finalul anului. Asta ne duce spre zona de un milion mp.

 

Ion Lixandru, vicepreşedinte în cadrul Asociaţiei Române pentru Logistică (ARILOG) şi administrator Camion Logistic

Ţări precum Cehia, Ungaria sau Slovacia sunt suprasaturate de spaţii logistice. Asta înseamnă că acolo se stochează mai multă marfă decât piaţa mai poate absorbi. Vrând-nevrând aceasta trebuie să se mute. Avem mai multe oportunităţi. Acum 2 ani spuneam că poate deveni un hub pentru ţările din estul Europei şi pentru cele foste sovietice care sunt dependente de comunitatea europeană. Suntem un hub. Portul Constanţa este pe creştere continuă de 15 ani. Viitorul României este datorită arcului pe care l-a făcut Polonia, totul se duce către noi pentru că Bulgaria nu poate face faţă.

 

Cătălin Olteanu, director general FM Logistic

Noi creştem pentru că în jurul nostru sunt o grămadă de războaie, pentru că multe multinaţionale au fugit din Ucraina şi au venit în România, creştem pentru că o grămadă de firme din vestul Europei sau America preferă România ca un hub pentru că Turcia devine instabilă, Bulgaria şi Grecia sunt foarte aproape de acele zone. România este o zonă sigură. Pentru asta, România va fi o ţară cu creştere. Noi suntem în acea zonă în care România are o şansă enormă să crească. Că avem drumuri sau nu avem, România este pusă unde trebuie pe hartă.

 

Laurenţiu Duică, head of leasing P3 Logistic Parks

Dacă ne uităm la Slovacia, o ţară cu 4 milioane de locuitori vedem că are undeva peste 3 milioane mp de spaţii logistice. Cred că motivul pentru care acţionarii P3 s-au decis să vină în România a fost şi transformarea ţării într-un hub care poate deservi uşor ţări precum Bulgaria, Republica Moldova şi ţările din fosta Iugoslavie. Să ajungem la 8-9 milioane mp în următorii 5-6 ani este foarte sustenabil. În prezent, avem undeva la 2 miloane de spaţii clasa A, dintre care 1 milion în Bucureşti. Totul depinde de politicile fiscale. Proprietarii P3 au mizat pe aceste politici de relaxare fiscală şi pe o creşterea economică şi pe poziţia României.

 

Cristian Negruţiu, director logistică DSV Solutions

Dacă vom calcula distanţa Bucureşti-Sofia şi Bucureşti-Satu Mare vom înţelege de ce România devine un hub pentru cele două ţări. Foarte multe companii cu care lucrăm privesc România ca pe o singură piaţă din punct de vedere logistic. Timp de mai mulţi ani în România nu s-au construit spaţii logistice şi industriale pentru că a fost criză şi din cauza faptului că în perioada asta au fost semnate mai multe tranzacţii. Există interes în piaţă, mai ales că de exemplu în Bucureşti dacă vrei să închiriezi 5.000 mp nu găseşti.

 

Jeroen Fabry, Business Unit Manager - H. Essers

Daniela Midvichi, director de achiziţii GEFCO România

Gefco a avut o creştere de două cifre anul trecut, iar anul acesta estimăm un avans asemănător. Am investit în resursele umane, avem un număr mai mare de angajaţi alocaţi diferitelor departamente. În plus, avem  noi clienţi, dar dezvoltăm şi relaţia cu clienţii actuali. Vrem să creştem pe zona aeriană şi maritimă. Transportăm în afara ţării electrocasnice, automotive şi aducem cam acelaşi tip de produse înapoi. Dacia este cel mai mare client în România.

 

Constantin Isac, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR)

Este extrem de important ca România să devină un hub şi să profite de poziţia georgrafică pe care o are. Toate investiţiile în infrastructură sunt costisitoare, dar în 2010 s-a făcut un studiu care demonstra că un euro neinvestit în infrastructură aduce pierderi de zece euro în ţările cu economii emergente,  dacă am furat un miliard de euro din infrastructură vom atrage o pagubă de zece miliarde de euro. Succesiunea de schimbări politice nu vine cu aceste perspective, avem câteva porturi care s-au făcut praf, la fel şi calea ferată.

 

Cătălin Putineanu, managing partner IB Cargo

Cred că suntem o ţară mai mult de consum intern şi nu un hub. Cel mai mare aeroport din România –Otopeniul – are infrastructura la pământ. Nu s-au făcut investiţii în creşterea pistelor astfel încât să aterizeze şi avioane mai mari. Şi portul Constanţa se află în acelaşi stadiu cu infrastructura, nu există un depozit măcar aproape de ce găsim la autostrada A1. Astfel portul pierde în faţa unor porturi mai mici din alte ţări de la Marea Neagră sau din ţările dezvoltate. Mărfuri care ar trebui să intre prin Constanţa se mută chiar la Hamburg de exemplu.

 

Dragoş Ghiţă, director general DGH Log & Sped

Este rentabil să faci transport intern, dar şi mai profitabil este cel internaţional. Anul trecut a avut o creştere a cifrei de afaceri cu 34%. Am reuşi să majorăm afacerile atât cu ajutorul clienţilor existenţi, cât şi prin intermediul atragerii de noi clienţi.

Văd o repartizare liniară a consumului pe oraşele reşedinţă, dar este o problemă, şi anume, faptul că există două zone fierbinţi – Iaşi şi Oltenia, care nu sunt puternic industrializate, dar consumă multe bunuri. Cred că acolo consumul este susţinut de oamenii plecaţi în străinătate.

 

Luigi Vendrami, Network Operations Manager al DHL Express

Ne-am propus să mergem cu pasi mici şi să investim în hub-uri în jurul aeroporturilor, anul trecut am inaugurat cel mai modern centru la Timişoara, am dublat capacitatea în hub-ul din Cluj şi acum încercăm să găsim o soluţie pentru un centru cargo greenfield, pe aeroporturi din Bucureşti, am trimis scrisori în acest sens către Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei. După şase ani de încercări nereuşite poate o să primim un răspuns.

*MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unui business sănătos. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Companii!

Etichete:

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7559
Diferență: -0,0357
Ieri: 4.7576
Azi: 4.1941
Diferență: 0,0072
Ieri: 4.1938
Azi: 5.4795
Diferență: 0,2525
Ieri: 5.4657
Azi: 4.1867
Diferență: -0,0668
Ieri: 4.1895