Complexul Energetic Turceni, cea mai mare termocentrală din România, a înregistrat anul trecut cele mai bune rezultate financiare de la înfiinţarea companiei, problemele cu care s-a confruntat Hidroelectrica, principalul producător de energie local, pe fondul secetei creând condiţiile necesare pentru creşterea vânzărilor unităţii din bazinul Olteniei.
"Cifra de afaceri a crescut la 1,530 miliarde de lei în 2011, faţă de 1,044 miliarde de lei în 2010. În 2011 societatea a înregistrat un profit net de 58 milioane de lei (13,8 milioane de euro)", spune Marian Motocu, directorul general al unităţii.
Necazul unora, bucuria altora
Anul trecut structura producţiei de energie din România a suferit modificări importante din cauza secetei grave care a afectat producţia Hidroelectrica. Dacă în 2010 rapoartele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arătau că ponderea producţiei de energie hidro a fost de circa 36%, anul trecut Hidroelectrica nu a mai putut livra decât 26%.
În acest context, producătorii termo au fost obligaţi să acopere diferenţa provocată de secetă astfel încât consumul intern să poată fi asigurat.
De la o pondere a producţiei de energie bazată pe cărbuni în 2010 de circa 34%, anul trecut termocentralele au livrat 40% din toată producţia de energie. Cea mai mare contribuţie a avut-o Complexul Energetic Turceni cu o cotă de 13,5%.
Mai mult, odată cu scăderea producţiei de energie hidro şi preţul energiei a crescut, acesta fiind un alt factor care a contribuit la avansul afacerilor realizate de termocentrale. Nici acum condiţiile meteo nu favorizează producţia de energie hidro, Hidroelectrica funcţionând în continuare cu clauzele de forţă majoră activate pe contractele directe de vânzare a energiei. Aceste clauze au fost activate în toamna anului trecut şi prin aplicarea lor producătorul de energie nu mai este obligat să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale până la remedierea situaţiei generate de secetă.
Cel mai bun an
"Pe fondul unei hidraulicităţi scăzute în 2011, Complexul Energetic Turceni a demonstrat că este un pilon de bază în asigurarea stabilităţii Sistemului Energetic Naţional, atingând o cotă de piaţă de 13,5%. 2011 a fost anul cu cele mai bune rezultate din întreaga activitate a Electrocentralei Turceni şi deopotrivă a carierelor miniere Jilt: producţie record de cărbune şi de energie electrică şi cele mai mari valori ale profitului şi cifrei de afaceri", mai spune reprezentantul Complexului Energetic Turceni, unitate înfiinţată în 2004 prin desprinderea din Termoelectrica.
Buget prudent
Pentru anul acesta bugetul termocentralei este construit prudent şi are în vedere o cifră de afaceri similară cu cea de anul trecut şi o creştere cu 10% a profitului net.
"Pentru 2012 se estimează o cifră de afaceri aproximativ egală cu cea din 2011 şi un profit de circa 64 de milioane de lei, ţinând cont de reducerea cheltuielilor cu achiziţionarea certificatelor de emisii de carbon la nivelul producţiei de energie din acest an", a mai precizat Motocu.
Compania şi-a programat continuarea marilor programe de investiţii, a căror valoare este de circa 533 de milioane de lei (124 de milioane de euro), prin care se urmăreşte realizarea unor reabilitări sau desulfurări ale grupurilor energetice.
Un nou mare jucător
Complexul Energetic Turceni, alături de Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Craiova şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, vor fuziona pentru ca de luna viitoare să devină operaţional un nou jucător pe piaţa energiei locale, Complexul Energetic Oltenia. Noua structură va avea o cotă de piaţă de peste 30% pe segmentul producţiei de energie electrică, afaceri de circa 1 mld. euro şi 20.000 de angajaţi. Alături de Complexul Energetic Oltenia, din toamna acestui an ar mai trebui să apară o nouă companie pe scena producţiei de energie din România, Complexul Energetic Hunedoara, care va fi format din Electrocentralele Deva şi Paroşeni alături de patru mine viabile care se află acum în portofoliul Companiei Naţionale a Huilei. Atât Complexul Energetic Oltenia, cât şi Complexul Energetic Hunedoara ar trebui privatizate, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.
"Până la momentul actual nu a fost constituit regulamentul de organizare şi funcţionare al Complexului Energetic Oltenia. Nu au fost prevăzute disponibilizări la nivelul Complexului Energetic Turceni", au fost singurele informaţii comunicate de conducerea companiei în legătură cu posibilele efecte pe care le-ar putea avea includerea Complexului Energetic Turceni în structura Complexului Energetic Oltenia.
Un depozit subteran
Unul dintre proiectele majore de investiţii ale CEN Turceni, dezvoltat alături de Romgaz şi Transgaz, este cel al construirii unui depozit de 1 mld. euro pentru stocarea şi captarea dioxidului de carbon emis de centrală în procesul de producţie a energiei electrice. Dioxidul de carbon, care în mod normal ar fi eliberat în atmosferă de către CEN Turceni, ar urma să fie captat în anumite instalaţii, transportat prin reţelele Transgaz şi îngropat la mari adâncimi într-un depozit de stocare. Proiectul Getica CCS (Carbon Capture and Storage - n. red.) este unul demonstrativ şi tocmai de aceea nu se va face fără finanţare europeană, în contextul în care costurile pentru dezvoltarea acestuia s-ar putea ridica la un miliard de euro. Banii europeni ar trebui să asigure jumătate din acest necesar de investiţii. "Studiul de fezabilitate pentru proiectul demonstrativ Getica CCS a fost finalizat. În cadrul competiţiei europene NER 300, proiectul demonstrativ Getica CCS a parcurs cu succes etapele de evaluare derulate în numele Comisiei Europene de către BEI - Banca Europeană de Investiţii. În prezent, au fost iniţiate discuţiile informale dintre MECMA - Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi reprezentanţii Comisiei Europene, în cadrul perioadei de evaluare finală", a mai spus şeful CEN Turceni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
