Companii

Supliment Retail. Analiză. Online-ul a ajuns să mănânce 2% din comerţul alimentar local, iar unii jucători sunt optimişti că ţinta de 4-5% cotă de piaţă poate fi atinsă rapid. Care sunt provocările?

Szabolcs Nemes, managing partner, Roland Berger România: Aşteptările sunt destul de optimiste în privinţa potenţialului pieţei, şi nu vorbim aici doar de zona Capitalei sau de alte centre urbane mari, ci şi de centre urbane mai mici.

Szabolcs Nemes, managing partner, Roland Berger România: Aşteptările sunt destul de optimiste în privinţa potenţialului pieţei, şi nu vorbim aici doar de zona Capitalei sau de alte centre urbane mari, ci şi de centre urbane mai mici.

Autor: Cristina Roşca

07.05.2024, 00:06 123

♦ Românii lasă anual 28-30 de miliarde de euro în comerţul cu dominantă alimentară, adică în hipermarketuri, supermarketuri, magazine tradiţionale, de proximitate modernă sau discount, dar şi în online.

Consumatorii locali cheltuiesc 550-600 de milioane de euro anual pe cumpărăturile de bunuri de larg consum reali­zate online, arată calculele ZF pe baza datelor existente.

Mai exact, oficialii companiei de consultanţă în management Roland Berger spun că acest canal a ajuns să aibă o cotă de piaţă de 2% în totalul comerţului alimentar. Iar ţinând cont că românii lasă anual 28-30 de miliarde de euro în hipermarketuri, supermarketuri, magazine tradiţio­nale, de proximitate modernă sau discount, dar şi în online, rezultă că valoarea shoppingului virtual a depăşit pragul de 500 mil. euro.

„Comerţul online alimentar din România a avut o creştere solidă în cursul anului 2023 şi în primele luni din 2024. Datele ne îndeamnă să spunem că este un segment vedetă în contextul actual general de piaţă. În unele situaţii specifice, cum este cazul businessurilor online ale unora dintre reţelele mari, discutăm de creşteri considerabile, de 20-30%, în timp ce pentru unele com­panii de tip «pure play» observăm evoluţii specta­­culoase (dublarea afaceri­lor)“, spune Szabolcs Nemes, managing partner pentru România în cadrul Roland Berger.

Executivul este optimist şi pentru viitor, considerând că există potenţial de creştere, iar asta dincolo de oraşele importante ale ţării, o dovadă de maturizare a segmen­tului.

„Aşteptările sunt destul de optimiste în privinţa potenţialului pieţei, şi nu vorbim aici doar de zona Capitalei sau de alte centre urbane mari, ci şi de urbele mai mici. Previziunile sunt confirmate şi de o serie de jucători locali (parte ale unor reţele regionale), care îşi pregătesc intrarea pe segmentul de piaţă online (chiar cu propria platformă). Abordarea lor este de a se lansa pe acest segment cu o sortimentaţie mai restrânsă, pe care să o diversifice ulterior.“

Totodată, există în continuare retailerii mari, care capturează foarte puţin din potenţialul oferit de piaţa online, în principiu pentru că modelul lor de afacere existent (în offline) asigură un nivel de profitabilitate ridicat. Sau au un model de livrare cu limitări inerente, adaugă Szabolcs Nemes.

Optimist este şi Andrei Manea, head of Q-Commerce în cadrul Glovo România, care spune că piaţa autohtonă de food delivery (livrări alimente) a cunoscut o creştere accelerată în ultimii ani, fiind vizibil un plus atât în volumele livrate, cât şi în valoare.

Andrei Manea, head of Q-Commerce, Glovo România: Un factor care a contribuit la creşterea din 2023 a fost preferinţa din ce în ce mai mare a oamenilor pentru cumpărăturile casnice online, comenzile de la supermarket crescând cu 40%.

 

„Bineînţeles, acest fapt se dato­rea­ză în mare parte comporta­men­tu­lui consumatorului, care a cunos-cut câteva schimbări semnifi­cative. Acesta s-a familiarizat şi a adoptat cu uşurinţă obiceiul de a comanda pro­duse acasă, iar livrările se menţin la un nivel ridicat şi în prezent.“

La final de 2023, în ceea ce priveşte numărul de comenzi din toate categoriile puse la dispoziţie prin Glovo, piaţa din România s-a clasat pe locul întâi în regiunea Europei de Sud-Est şi între primele trei ţări de la nivel global, din cele 25 de state în care operează compania.

Un alt factor care a contribuit la creşterea în valoare amintită de Andrei Manea este inflaţia, care şi-a arătat iniţial colţii în 2022, dar care rămâne şi astăzi o problemă pentru economie.

„Totodată, un alt element care a pus umărul la avansul din 2023 este reprezentat de preferinţa din ce în ce mai mare a oamenilor pentru cumpărăturile casnice online, comenzile de la supermarket crescând cu 40% în ultimul an. În acelaşi timp, verticala de Q-commerce (livrarea ultra-rapidă din cadrul centrelor Glovo) a cunoscut o creştere rapidă şi sănătoasă, România ajungând în doar câţiva ani să fie, de departe, cea mai dezvoltată piaţă din regiune pe acest segment.“

Creştere şi potenţial sunt şi cuvintele folosite de Cristian Sălceanu, CEO al retailerului online Sezamo, când vine vorba de piaţa locală de comerţ alimentar virtual.

Cristian Sălceanu, CEO al Sezamo: Comerţul online alimentar a cunoscut o creştere semnificativă în întreaga lume, inclusiv în România, datorită mai multor factori, cum ar fi digitalizarea accelerată, confortul şi comoditatea.

 

„În general, comerţul online alimentar a cunoscut o creştere semnificativă în întreaga lume, inclusiv în România, datorită mai multor factori, cum ar fi digitalizarea accelerată, confortul şi comoditatea. Estimările noastre indică o cotă de piaţă de 4-5% pentru e-groceries până la finalul anului.“

El adaugă că estimările actuale arată că în 3-4 ani piaţa de e-groceries ar putea ajunge la aproximativ 10% din totalul vânzărilor de retail alimentar.

„Este o provocare semnificativă, dar credem că este posibil. Există numeroase variabile care influenţează piaţa în 2024 - cum ar fi inflaţia şi schimbările legislative -, dar tendinţa către cumpărăturile online este tot mai puternică, reprezentând un trend ireversibil. Noi nu putem decât să ne adaptăm şi să urmăm acest trend.“

Datele Roland Berger arată că astăzi canalul online a ajuns la o pondere de aproximativ 2% din total comerţ alimentar în România. Comparativ, media globală se situează între 4 şi 5%, în timp ce media europeană este în jur de 3-4%.

La nivel de ţări sunt variaţii foarte mari, fruntaşul clasamentului mondial fiind Coreea de Sud (cu pondere de peste 20%), în timp ce în Europa, Marea Britanie este piaţa cu ponderea cea mai însemnată a canalului online în total (de peste 10%). La nivelul Europei Centrale şi de Est, România se situează în prima parte a clasamentului (depăşită de Cehia, de exemplu, dar înaintea unor state precum Polonia sau Ungaria).

„În mai multe ţări cu pieţe mai mature, în 2023 faţă de 2022, canalul online a pierdut teren sau a stagnat, în contextul provocărilor generale ale pieţelor de retail (inflaţie, preţuri în creştere, obiceiuri de consum puternic adaptate, reorientare către mărci din segmentul economic sau private label - posibil chiar mai puţin prezente/ accesibile prin canalul online, ajustări la nivelul frecvenţei cumpărăturilor şi chiar şi a valorii coşului). Comparativ, în România, evoluţia a fost una pozitivă – ceea ce creează un orizont de aşteptări mai optimist şi pentru perioada care urmează.“

În acest context, Sezamo, companie care a intrat în România în 2022, şi-a bugetat dublarea afacerilor locale în 2024 versus anul anterior. Cristian Sălceanu nu oferă însă date despre cifra de afaceri obţinută în 2023.

„Clienţii Sezamo sunt foarte atenţi la produsele pe care le achiziţionează. Observăm o creştere a interesului pentru bunurile locale (Ö). Ei apreciază comoditatea oferită de posibilitatea de a comanda de acasă, evitând astfel drumurile prin trafic şi aglomeraţia din magazine.“

În ceea ce priveşte Glovo, clienţii se uită la portofoliul larg de produse ce provin de la restaurante, supermarketuri şi magazine specializate, florării ori drogherii. Glovo are, în prezent, peste 750 branduri partenere, de la marile lanţuri de retail alimentar, la florării, drogherii, retaileri de produse IT&C şi electrocasnice, petshops, magazine de jucării, etc., dar şi o selecţie de specialităţi. 

„Utilizatorii apreciază experienţa pe care au parte în platformă, precum şi varietatea de categorii şi sortimentaţia extinsă de produse, alături de promoţiile sau programele de fidelizare. În 2024, ne axăm în continuare pe dezvoltarea şi diversificarea categoriilor şi pe atragerea în aplicaţie de noi parteneri strategici. În egală măsură, ne concentrăm atenţia asupra segmentelor care au înregistrat creşteri considerabile.“

În categoria bunurilor nealimentare a existat un boom în ceea ce priveşte comenzile de produse cosmetice, care s-au dublat în 2023. Totodată, comenzile de electronice au înregistrat o creştere de 68%. Mai mult, una dintre categoriile care s-a dezvoltat alert şi care se află în continuă creştere este cea de petshop, cu produse pentru animale de companie.

„Ne aşteptăm la o continuare a evoluţiei pozitive a canalului online. La nivel internaţional, sunt o serie de jucători de comerţ online de tip <<pure play>> (activi doar în online - n.red.) care au început să aibă operaţiuni profitabile sau cel puţin să nu mai genereze pierderi, ceea ce creează premisele pentru accelerarea dezvoltării acestora“, crede Szabolcs Nemes de la Roland Berger.

Fix în acest context, în România, una dintre provocări va fi reprezentată de stabilizarea industriei şi maturizarea acesteia, afirmă Andrei Manea, head of Q-Commerce în cadrul Glovo România.

„Sunt foarte multe ţări care înregistrează deja profit (în online – n.red.), industria a dovedit că poate să crească sustenabil, iar acum trebuie replicat acest lucru în cât mai multe locuri posibile prin concentrarea investiţiilor viitoare în core-business“, conchide el.