♦ „Utilizarea unor astfel de instrumente - precum obligaţiunile verzi sau obligaţiunile corelate cu obiective de sustenabilitate - poate conduce la oferirea unor condiţii mai avantajoase din punct de vedere financiar, precum şi la accesul la o bază de investitori mai sofisticaţi.“
Finanţările durabile sau cu componentă de ESG de pe piaţa de capital nu mai sunt acum doar la nivelul de discuţie, ci încep să îşi facă simţită prezenţa tot mai puternic în rândul companiilor şi al investitorilor. Fenomenul ESG devine, astfel, un subiect „mainstream“, care preocupă tot mai multe companii şi investitori, iar dacă acum piaţa de capital asistă la astfel de premiere, în scurt timp, aceasta ar putea deveni noua normalitate.
„Utilizarea unor astfel de instrumente poate conduce la oferirea unor condiţii mai avantajoase din punct de vedere financiar, precum şi la accesul la o bază de investitori mai sofisticaţi“, a spus Simona Petrişor, avocat asociat în cadrul casei de avocatură Bondoc şi Asociaţii, în cadrul videoconferinţei Finanţarea tranziţiei la o activitate durabilă. Sunt pieţele de capital parte din soluţie. Evenimentul a fost organizat de Bondoc şi Asociaţii şi Ziarul Financiar.
Dacă ne uităm la media anuală de creştere a pieţei obligaţiunilor de tip ESG, completează Diana Ispas, avocat asociat al aceleiaşi case de avocatură, de aproximativ 95%, faptul că ESG va reprezenta în scurt timp noua normalitate este cu mult mai clar. „Credem că, în acest context, companiile care se familiarizează din timp în vederea accesării acestui tip de instrumente vor beneficia de un avantaj într-o lume din ce în ce mai complexă“, a subliniat aceasta.
Au fost numeroase reglementări europene care au apărut în ultimii ani, în materie de ESG, toate acestea având efecte directe asupra sectorului public şi privat din România.
Din acest considerent, deşi publicul se confruntă cu nişte subiecte cu un iz emoţional mult mai puternic, generate de războiul de la graniţă, totuşi, subiectele de ESG au continuat să fie aprins dezbătute în mediul privat de afaceri din România. „Credem că utilizarea instrumentelor ESG ar trebui încercată cât de curând de o gamă cât mai largă de emitenţi din România căci sustenabilitatea este o chestiune de cursă lungă!“, a mai spus Simona Petrişor.
O zonă care va lua amploare în perioada următoare este zona de finanţare verde, crede şi Iuliana Tiba, directorul Diviziei de Mediu, Social şi Finanţare cu Impact Pozitiv din cadrul BRD Groupe Société Générale.
„Aşa cum cineva spunea odată că o călătorie de 1.000 de mile începe cu un prim pas, aşa şi piaţa noastră a făcut acest prim pas“, afirmă ea.
Simona Petrişor, avocat asociat, Bondoc şi Asociaţii:
► Uniunea Europeană a publicat un plan de acţiune în materie de finanţare sustenabilă în 2018, revizuit în 2021, prin care se urmăresc reorientarea fluxurilor de capital către creştere durabilă, gestionarea riscurilor financiare generate de riscuri climatice şi promovarea transparenţei si planurilor pe termen lung în activitatea economică şi financiară.
► Această strategie are la bază mai mulţi piloni: adoptarea unei taxonomii respectiv o clasificare a activităţilor durabile, impunerea unor obligaţii de transparenţă şi raportare în materie de activităţi durabile şi adoptarea la nivelul Uniunii a unor instrumente utile în această finanţare sustenabilă, focusate inclusiv pe lupta împotriva dezinformării ecologice.
► Apariţia standardului european privind obligaţiunile verzi credem că va accentua şi mai mult utilizarea acestor instrumente în măsura în care se găseşte echilibrul politic necesar între reglementare şi impulsionarea pieţei.
► Soluţiile pe care le avem deja în practică sunt flexibile, variate şi pot să acopere nevoile de finanţare ale oricărui tip de emitent care este interesat de considerente de durabilitate în activitatea proprie, nefiind adresate exclusiv unor proiecte verzi stricto sensu. Trebuie însă folosite instrumentele adecvate pentru a evita situaţii de afectare a credibilităţii prin dezinformare pe teme ecologice (greenwashing).
► Utilizarea unor astfel de instrumente poate conduce la oferirea unor condiţii mai avantajoase din punct de vedere financiar, precum şi la accesul la o bază de investitori mai sofisticaţi.
► În alegerea instrumentului adecvat, este foarte important sectorul în care se află emitentul, întrucât sunt anumite sectoare mult mai ofertante din punct de vedere al investiţiilor în proiecte verzi, cum ar fi reciclarea, colectarea, energia regenerabilă, etc. unde mai potrivite ar fi obligaţiunile verzi, dar sunt şi alte sectoare care ar putea folosi obligaţiuni corelate cu obiective de sustenabilitate. Şi municipalităţile şi statul ar putea să îşi finanţeze strategiile de sustenabilitate cu ajutorul acestor instrumente. Credem că utilizarea instrumentelor ESG ar trebui încercată cât de curând de o gamă cât mai largă de emitenţi din România căci sustenabilitatea este o chestiune de cursă lungă!
Diana Ispas, avocat asociat, Bondoc şi Asociaţii:
► Atât obligaţiunile verzi cât şi obligaţiunile simple/convenţionale sunt valori mobiliare, titluri de creanţă, care pot fi emise atât de entităţi din sectorul privat (inclusiv companii nefinanciare), dar şi de entităţi din sectorul public.
► Obligaţiunile verzi sunt un tip de obligaţiuni ale căror fonduri pot fi folosite în mod exclusiv pentru a finanţa sau a refinanţa proiecte verzi eligibile, noi sau existente. Principalul factor diferenţiator al obligaţiunilor verzi îl reprezintă scopul utilizării fondurilor.
► În prezent, cadrul juridic din România nu reprezintă o piedică pentru accesarea finanţării de instrumente ale pieţei de capital de tip ESG – obligaţiuni verzi sau obligaţiuni corelate cu obiective de sustenabilitate.
► Deşi nu este nevoie de o suprareglementare, ar fi util să discutăm despre o îmbunătăţire a cadrului juridic existent privind emisiunile de obligaţiuni convenţionale. Aşteptarea este una de deschidere maximă din partea autorităţilor, în special din partea ASF.
► Emiterea unui instrument ESG de tip obligaţiune verde sau corelată cu ţinte de sustenabilitate presupune parcurgerea etapelor uzuale pentru emiterea oricăror obligaţiuni convenţionale, dar şi a unor paşi specifici.
► Răspunderea emitenţilor în legătură cu astfel de finanţări ar trebui să fie, în principiu, similară cu cea asumată în legătură cu orice emisiune de obligaţiuni.
Iuliana Muşat, senior director în departamentului de Investment Banking al Raiffeisen Bank Romania:
► Raiffeisen Bank este unul dintre emitenţii principali de obligaţiuni verzi din România.
► Interesul pentru finanţarea proiectelor legate de schimbările climatice este mare şi pentru sectorul bancar românesc, atât în ceea ce priveşte oportunităţile de afaceri, cât şi în ceea ce priveşte expunerile pe activele din portofoliu.
► În România, valoarea proiectelor verzi care se preconizează a fi implementate de autorităţi şi sectorul privat până în 2030 este de aprox.
60 mld. euro.
► Finanţarea prin intermediul obligaţiunilor verzi plasate în piaţa de capital locală şi internaţională poate fi unul din principalii catalizatori pentru aceste investiţii.
► Cred că obligaţiunile verzi vor constitui componenta cea mai importantă a viitoarelor finanţări de pe piaţa de capital. Mă aştept să văd şi obligaţiuni sociale şi sustenabile şi să se continue acest trend al emiterii obligaţiunilor corelate cu obiective de performanţă.
► Emitenţii trebuie să înceapă procesul de selecţie a intermediarilor de îndată ce iau decizia de a folosi piaţa de capital ca metodă de finanţare.
Kibii Sisulu, Sustainalytics Corporate Solutions, London
► Rolul nostru este de a asigura investitorii că acel capital, care va fi direcţionat pentru activităţi durabile, este în conformitate cu cele mai bune practici de pe piaţă.
► Totodată, un rol important al nostru este cel de a proteja companiile de dezinformarea ecologică.
► Beneficiarul direct al acestei opinii secundare este respective firmă.
► Ne uităm, de asemenea, la procesul de evaluare a proiectelor şi de selecţie a acelei companii pentru a identifica proiecte eligibile.
Karsten Wöckener, senior director executive partner of the White & Case Frankfurt office, Partner Global Capital Markets Practice:
► Cred că instrumentele ESG ar trebui să fie o bază pentru finanţarea proiectelor de investitii eligible.
► Cred că există două distincţii cheie pe care le putem face. Putem împărţi instrumentele de finanţare pe de-o parte în instrumente bilaterale, cum ar fi de exemplu împrumuturi, pe de altă parte, în grupul de produse ale pieţei de capital, care sunt de obicei obligaţiuni. Conceptul de ESG poate lua orice formă în cadrul celor două categorii despre care vorbeam mai devreme.
► Cele mai cunoscute sunt obligaţiunile verzi, care folosesc încasările pentru anumite proiecte de investitii durabile, eligibile din perspectiva principiilor dezvoltate la nivelul Asociaţiei Internaţionale a Pieţelor de Capital (ICMA).
► Obligaţiunile corelate cu obiective de sustenabilitate permit emitenţilor utilizarea fondurilor obţinute din emisiuni în alte scopuri decât strict cele legate de investitii durabile, însă aceste operaţiuni antrenează emitenţii într-o direcţie legată de dezvoltare sustenabilă, fiind asumaţi anumiţi indicatori de performanţă în sustenabilitate şi ţinte cheie de către emitentul respectiv. .Este foarte important ca aceşti emitenţi să aibă o strategie de sustenabilitate care să fie pusă în aplicare inclusiv cu ajutorul fondurilor atrase din emisiune. Mecanisme de tipul step-up sau step-down leagă costul finanţării de performanţa în aspecte de sustenabilitate.
l Este important de evitat dezinformarea pe teme ecologice în cadrul acestor produse deoarece aceasta poate conduce inclusiv la imposibilitatea ulterioară de a accesa pieţele respective, ca urmare a decredibilizării emitentului.
Iuliana Tiba, director Divizie Mediu, Social şi Finanţare cu Impact Pozitiv, BRD Groupe Société Générale:
► Aceste tipuri de instrumente oferă emitenţilor o serie de avantaje faţă de instrumentele convenţionale.
► Aceste instrumente au fost mai frecvent tranzacţionate, existând o diferenţă mai mică între cerere şi ofertă. Obligaţiunile verzi au menţinut o lichiditate mai mare în piaţa secundară, în comparaţie cu celelalte obligaţiuni convenţionale.
► Obligaţiunile corelate cu obiective de sustenabilitate au prevăzut un mecanism de ajustare a cuponului în funcţie de realizarea acelor obiective prevăzute în strategiile de sustenabilitate ale emitenţilor.
► Investitorii sunt astăzi presaţi inclusiv de cumpărătorii lor finali, dar şi de reglementări pentru a redirija fluxul de capital către afaceri durabile.
► Piaţa instrumentelor dedicate corporaţiilor va fi dirijată de strategiile emitenţilor care ar trebui să aibă aceste ţinte corelate cu sustenabilitatea. Piaţa va fi dirijată şi de ceea ce solicită investitorii.
