Companii

Taxa clawback a ajuns la 25% din vânzări. Producătorii de generice solicită intervenţia corpului de control al Primului Ministru pentru verificarea activităţii CNAS

Taxa clawback a ajuns la 25% din vânzări. Producătorii de generice solicită intervenţia corpului de control al Primului Ministru pentru verificarea activităţii CNAS

Autor: Ioana David

03.02.2015, 11:56 1066
Cuantumul taxei clawback a ajuns la 25,23% din vânzările de medicamente compensate pe care producătorii le-au avut în trimestrul patru din 2014, a arătat Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), care susţine că datele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pe baza cărora a fost calculat acest nivel al taxei sunt greşite.

APMGR solicită un control al Guvernului asupra activităţii CNAS.

„Este nevoie de intervenţia Corpului de Control al Primului Ministru pentru verificarea imediată a activităţii CNAS în condiţiile în care creşterea coeficientului "p" din calculul taxei clawback la 25% în trimestrul 4 al anului 2014, cel mai mare nivel calculat până în prezent, nu este corelată în niciun fel cu cu datele interne ale companiilor privind creşterea consumului de medicamente. Mai mult, la nivelul anului 2014 creşterea coeficientului „p” este de circa 50% faţă de 2013, fapt care nu poate fi explicat prin creşterea consumului,” a declarat Dragoş Damian, Preşedintele APMGR.

Coeficientul „p”, arată APMGR într-un comunicat, a crescut la 25,23% în trimestrul 4 al anului 2014 faţă de numai 20,92% în trimestrul 3. Asociaţia precizează că nivelul deja ridicat al taxei clawback a forţat producătorii de medicamente generice din România să disponibilizeze numai anul trecut peste 300 de angajaţi şi a determinat o scădere a producţiei destinate pieţei interne cu circa 10%, precum şi amânarea unor investiţii majore în facilităţi de producţie locale. În plus, din 2011, de când a fost introdusă taxa clawback, au dispărut de pe piaţă peste 1.300 de medicamente.

Ne confruntăm cu un adevărat sabotaj la adresa investitorilor în industria farma şi la o lipsă totală de responsabilitate a autorităţilor competente care asistă la distrugerea unei industrii strategice pentru economia României şi la privarea pacienţilor români de accesul la tratamente farmaceutice accesibile", a declarat Damian.

Propunerea APMGR este de a se implementa un sistem de calcul diferenţiat pentru medicamentele generice.

 

Care sunt problemele pe care APMGR le-a identificat în legătură cu taxa clawback:

 
  • Producătorii de medicamente generice sunt obligaţi să plătească pentru adaosurile distribuitorilor şi farmaciştilor întrucât taxa clawback se calculează la preţul de raft al medicamentelor, care include peste preţul de producător şi adaosurile comerciale;
  • Menţinerea greşelilor de raportare semnalate de companiile membre APMGR Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi lipsa totală de transparenţă în privinţa modului de calcul al taxei clawback;
  • Menţinerea în baza de calcul a taxei clawback a medicamentelor achiziţionate în spitale care se decontează de două ori, spitalele fiind finanţate de către CNAS în baza sistemului DRG;
  • Existenţa fraudelor demonstrate şi a medicamentelor falsificate în sistem, ceea ce determină creşterea artificială a taxei clawback;
  • Menţinerea unor preţuri mult peste cele din restul UE pentru cele mai decontate 50 de medicamente, ceea ce rezultă în creşterea taxei clawback.
 
 
 
 
AFACERI DE LA ZERO