Companii

Urmează videoconferinţa ZF Health & Pharma Summit 2020, 16-17 septembrie. Numărul laboratoarelor private l-a depăşit pentru prima dată pe al celor de la stat. Investiţia într-un laborator este de peste 200.000 de euro, iar oraşele medii şi mici sunt pe radarul de extindere

Urmează videoconferinţa ZF Health & Pharma Summit 2020, 16-17 septembrie. Numărul laboratoarelor private l-a depăşit pentru prima dată pe al celor de la stat. Investiţia într-un laborator este de peste 200.000 de euro, iar oraşele medii şi mici sunt pe radarul de extindere

Bucureştiul este cel mai bine reprezentată zonă la numărul de laboratoare medicale, cu 972 de unităţi în 2019, din totalul de 4.346 de unităţi.

Autor: Georgiana Mihalache

04.09.2020, 11:00 155

♦ Numărul laboratoarelor private a ajuns la 2.175 de unităţi în 2019, cu patru laboratoare mai mult faţă de cele deţinute de stat, în spitalele sau clinicile publice ♦ Este pentru prima dată când sistemul privat depăşeşte la numărul de laboratoare sectorul public, care a pierdut startul investiţiilor.

Laboratoarele private le-au depăşit ca număr pe cele aflate în subordinea statului, fiind 2.175 de unităţi de diagnostic private în 2019, faţă de 2.171 în curtea statului, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Pe fondul lipsei investiţiilor din partea sectorului public în noi laboratoare medicale, operatorii privaţi au deschis noi centre şi continuă extinderea.

„Cred ca mai este loc de dezvoltare, mai există nevoie de teste de laborator. Acum se va duce spre oraşele mici şi medii, unde oferta este mai degrabă limitată sau nu atât de bine susţinută de către sistemul public. Se îmbunătăţeşte accesul la servicii mai aproape de pacient, de consumator, cred că şi partea de diagnostic merge în această direcţie. Cred că se vor dezvolta mai degrabă laboratoarele mici sau medii care pot fi foarte apropiate de pa­cient“, a spus pen­tru ZF Lauren­ţiu Luca, direc­torul general al Synevo Româ­nia, cel mai mare ju­că­tor din piaţa privată a labo­ratoarelor.

Iar criza sa­nitară generată de răs­pân­di­rea COVID-19 a accentuat im­por­tanţa cen­tre­lor de diag­nos­tic. Un test la cerere costă în medie 300 de lei, în timp ce statul decontează pen­tru labora­toa­rele de stat, dar şi private, incluse în programele naţio­na­le suma de 200 de lei pentru un test COVID-19.

Bucureştiul este cel mai bine repre­zentată zonă la numărul de labo­ratoare medicale, cu 972 de unităţi în 2019, din totalul de 4.346 de unităţi. Acest lucru înseamnă că doar Capitala are 22% din totalul de laboratoare la nivel naţional.

Restul unităţilor sunt îm­părţite între ora­şele mari, centre univer­si­tare, cum sunt Iaşi, Dolj, Cluj, Mureş. Primele cinci judeţe după nu­mă­rul de labo­ratoare me­di­cale au o co­tă de piaţă de 40% din total, po­tri­vit calculelor ZF.

Astfel, pola­rizarea din dome­niul medical în ceea ce priveşte numărul de medici, numărul de spitale se vede şi la capacitatea de diagnosticare, oraşele mari atră­gând investiţiile. La polul opus, cele mai puţine laboratoare sunt în judeţe precum Sălaj, Giurgiu, Ialomiţa, Tulcea, care nu trec de 30 de laboratoare pentru întreg judeţul.

În medie, un laborator medical necesită o investiţie de 200.000-250.000 de euro în tot ce înseamnă spaţiu, echipamente, fără a calcula perioada de început, care înseamnă alte cheltuieli.

Totuşi, ZF a scris despre lipsa unui acces mai rapid la investigaţii medicale, inclusiv în ce priveşte analizele şi diagnosticul unei afec­ţiuni. Astfel, pentru a prinde loc la analize uzuale pe baza biletului de trimitere, pacienţii sunt nevoiţi să aştepte şi câteva luni. Pentru a re­zolva această problemă, în opinia lui Lau­renţiu Luca banii Casei ar trebui direcţionaţi acolo unde pacientul merge să se testeze.

„Soluţia ar fi democratizarea accesului, cum se întâmplă cu prescriptţiile farma­ceutice. Nu contează unde anume se face plata, ci unde se duce pacientul. Nu prea poţi să pui o limitare la testare pentru că aceasta este condiţie a tratamentului.“ 

„O boală până nu este diagnosticată, nu poate fi tratată. Ar trebui ca banii să urmărească pacientul acolo unde are el nevoie şi să fie o finanţare corespunzătoare pentru nevoile pacienţilor“, a mai explicat Laurenţiu Luca.

În plus, pandemia de COVID-19 a arătat importanţa diagnosticării rapide în medicină, lipsa infrastructurii medicale fiind un obstacol în controlul virusului la debutul virusului în România. Despre cum putem găsi soluţii, mai ales în timp de criză sanitară, la problemele vechi ale sistemului medical vom discuta în cadrul videoconferinţei ZF Health&Pharma Summit’20. Sistemul medical romanesc în vremea pandemiei. Ce lectii am invatat? Ce este de facut in continuare?

 Ziarul Financiar organizează a nouă ediţie a ZF Pharma Summit, un eveniment care reuneşte timp de două zile cei mai mari jucători din domeniul sănătăţii, de la autorităţi, medici, reprezentanţi ai spitalelor private şi publice, reprezentanţi ai companiilor farmaceutice şi ai pacienţilor. Astfel, în 16 şi 17 septembrie punem sub lupă problemele din sănătate, accentuate de pandemia de COVID-19.

Laurenţiu Luca, directorul general al Synevo România, cel mai mare jucător din piaţa privată a laboratoarelor.
AFACERI DE LA ZERO