Companii

Videoconferinţa Health & Pharma Summit’20. Ne trebuie un plan strategic pentru producţia locală de medicamente prin care să creştem accesul la tratamente şi să facem faţă crizelor sanitare

Videoconferinţa Health & Pharma Summit’20. Ne trebuie un plan strategic pentru producţia locală de medicamente prin care să creştem accesul la tratamente şi să facem faţă crizelor sanitare

♦ Producţia locală de medicamente contribuie la economia ţării prin joburile create, taxele pe care le plătesc fabricile de medicamente ♦ În timpul crizei sanitare, consumul de medicamente a fost asigurat din producţia locală ♦ Industria farmaceutică din România are potenţial să furnizeze medicamente generice pentru pacienţii din întreaga Europă.

Pandemia de COVID-19 a pus în prim-plan industria locală de medicamente, producătorii locali asigurând necesarul de tratamente în contextul în care graniţele s-au închis, iar mai multe ţări şi-au suspendat exporturile. În continuare sunt însă medica­mente care nu se găsesc, ceea ce arată că inves­ti­ţiile ar trebui să meargă spre susţinerea pro­ducţiei locale ca industrie strategică.

Acestea au fost principalele concluzii ale participanţilor la videoconferinţa Health & Pharma Summit, organizată de Ziarul Financiar. Ediţia a noua a conferinţei a fost organizată cu sprijinul Terapia Cluj, Guia Naghi Partners, Respiro by A&D Pharma, Roche, Antibiotice Iaşi, Pfizer, Medicover, Bondoc&Asociaţii, Techtex, High-Tech Systems&Software.

„Pentru România, este important ca noi să găsim o cale să furnizăm prin fabricile de medicamente locale pentru întreaga Europă medicamentele generice. Ar fi ideal să facem în România o industrie farmaceutică puternică, care să deservească toată Europa. Acest lucru este posibil cu ajutoare de stat şi cu diplomaţie în UE“, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, cel mai mare producător local de medicamente.

Despre importanţa strategică a industriei de medicamente a vorbit şi Simona Cocoş, director general al Zentiva, al doilea producător de medicamente din ţară, care  a pus în dezbatere contribuţia la economie a producţiei locale.

„Pandemia a subliniat încă o dată necesitatea unei abordări strategice a producţie locale de medicamente. Aceasta trebuie să devină un sector strategic. în primul rând va creşte accesibilitatea medicamentelor în România, preţurile vor scădea. Contribuim inclusiv la echilibrarea balanţei de import-export“, a spus Simona Cocoş în cadrul ZF Health & Pharma.

Un exemplu de producţie locală în domeniul dispozitivelor medicale este grupul Taparo, specializat în producţia de mobilă, care a investit 20 mil. euro într-o fabrică de textile la începutul pandemiei.

„Odată cu declanşarea pandemiei ne-am reprofilat în cadrul grupului cu una din companiile noastre - Techtex- pentru a dezvolta o capacitate de producţie a textilelor medicale. Viziunea noastră a fost de a dezvolta această capacitate în vederea reducerii dependenţei de importuri şi în fundamentarea afacerilor“, a spus Ioan Filip, preşedintele Grupului Taparo. În fabrica Techtex se pot produce lunar 50 milioane de măşti chirurgicale.

Din punctul de vedere legal, pandemia de COVID-19 a accelerat adoptarea măsurilor de digitalizare şi a investiţiilor în partea de telemedicină. „Unele autorităţi din sistemul medical au fost mai deschise la a rezolva o serie de probleme, mai pragmatice, mai ales acolo unde nici nu implicau costuri. De asemenea s-a plătit la timp, un aspect care contează şi unde statul ar trebui să rămănă atent“, a spus Lucian Bondoc, managing partner, Bondoc&Asociaţii.

Totuşi, debutul pandemiei a prins sistemul medical nepregătit legislativ să permită o adaptare rapidă la noua realitate, a explicat Manuela Guia, Managing Partner, Guia Naghi&Partners.

„Autorităţile nu ştiau ce echipamente şi medicamente au nevoie şi pentru ce perioadă, ceea ce a făcut dificilă achiziţia. Spitalul nu are suficientă claritate cu privire la ce poate face şi ce nu. Au fost situaţii în care nu se puteau estima cantităţi, cum prevede acum legislaţia“, a spus Manuela Guia.

Tehnologia a susţinut însă sistemul medical în timp de criză sanitară, iar telemedicina şi posibilitatea de a trimite online reţeta către farmacie au fost principalele reacţii care au ajutat sistemul să poată răspunde nevoilor pacienţilor.

„De bun augur a fost faptul că în această perioadă au început să se implementeze soluţiile de telemedicină şi consultaţiile online, pentru a se putea menţine contactul cu pacienţii. Acesta nu este un lucru care va trece. Ne vom mai întâlni pe viitor cu aceste lucruri şi trebuie să înţelegem că o consultaţie online poate fi la fel de eficientă ca şi în cazul contactului direct cu doctorul“, a spus Ana Gavrila, Retail Pharma Director în cadrul High-Tech Systems & Software, lider în piaţa soluţiilor de software pentru farmacii.

Lecţia învăţată de Ioan Nani, preşedintele Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, este că trebuie să existe o autoritate naţională în domeniul industriei farmaceutice.

„Este nevoie de industrie farmaceutică în conexiune cu industria europeană. Dacă la Iaşi se pot face derivaţii semisintetice a oxicilinei, de ce nu se discută acest lucru în guvern, în Comisia Europeană, pentru a se aloca corect fondurile de dezvoltare viitoare“, a spus Ioan Nani.

 

Adela Cojan,

preşedinte al CNAS

► Având în vedere explozia de cazuri, cred că ar trebui să renunţăm la clasificarea spitalelor COVID şi non-COVID-19 şi ar trebui să obligăm toate spitalele să primească ambele tipuri de pa­cienţi. Traversăm o perioadă dificilă. Este o pro­v­o­care pentru toate sistemele de sănătate din lume.

► Bugetul la bolile cardiovasculare a crescut de la 149 mil. lei în 2018, la 176 mil. lei în 2019, iar în primele şase luni ale acestui an am avut 70 mil. lei.

► Bugetul pentru programul naţional de boli oncologice a crescut de la 1,5 mld. lei în 2018, la 1,9 mld. lei în 2019, iar anul acesta, doar în primele 6 luni am avut alocată suma de peste 1 mld. lei. Până la final de an moleculele vor fi accesibilie pacienţilor incluşi în programul naţional de boli oncologice.

► Am introdus 35 de molecule noi, inclusiv pe terapia genetică, diabet zaharat, boli rare şi pentru hepatite cronice. Pentru creşterea accesibilităţii bolnavilor la terapie, am adoptat o serie de acte normative care au prevăzut suspendarea utilizării cardului de sănătate pe perioada stării de urgenţă şi prelungirea acestei perioade până la 30 septembrie.

► Faţă de anul trecut, bugetul a crescut la 41 mld. lei, de la 38 mld. lei, ceea ce este o creştere impor­tantă, dar nu atât cât ne-am dori. Bugetul este acum în jur de 5% din PIB, mult mai mic faţă de media europeană care este de 9-10%, chiar 11% în Elveţia. E adevărat că bugetul fondurilor asigu­rărilor sociale de sănătate a fost suplimentat, dar am încercat să redirecţionăm sumele spre asistenţa medicală din spitalele care luptă cu COVID-19.

► Cheltuielile au crescut cu 20% pe fondul COVID-19. Trebui să ne încadrăm într-un buget limitat, am ajuns cu procentul de cheltuială pe segmentul spitalicesc la 50%, media euroepană este de 35%, efortul este semnificativ.

► Finanţarea sectorului de sănătate se face prin aplicarea contribuţiei de numai 10% din veniturile persoanelor angajate, dar doar 5 mil. dintre noi plătim aisgurările de sănătate şi beneficiem toţi cei 19-20 de mil. de oameni, câţi suntem în ţară. Am plecat de la 14% în 1999, am ajuns să se reducă în fiecare an, media europeană de aplicare este de 14%, spre care vrem să ne îndreptăm şi noi.

 

Dragoş Damian,

CEO al Terapia Cluj

► Pandemia este aici. O să ajungem să navigăm prin ea. O sa existe un vaccin la un moment dat. Era ideal dacă acel vaccin putea să fie ambalat şi în România. Era ideal să avem un Institut Cantacuzino sau o fabrică de vaccinuri. Capabilităţile de ambalare şi transport sunt reduse la ora actuală pentru un vaccin care trebuie distribuit la scară globală.

► Trebuie să găsim o cale să furnizăm medicamente generice pentru întreaga Europă. În lunile de debut ale pandemiei au fost momente cînd Europa a rămas fără medicamente esenţiale precum paracetamol. Anumite ţări au stopat distribuţia de medicamente către alte ţări.

► Ar fi ideal să facem în România o industrie farmaceutică puternică, care să deservească toată Europa. Acest lucru este posibil cu ajutoare de stat şi cu diplomaţie în UE. Ursula von der Leyen, preşedintele CE, a reiterat recent nevoia de a crea stocuri strategice de medica­mente la nivelul ţărilor, pentru a nu se mai repeta istoria din martie-aprilie.

► În lunile de pandemie a trebuit să găsim metode să ne adaptăm. Am trecut prin luni de foc, am pierdut contactul cu fabricile din China, care ne dau materii prime, am avut probleme mari de distribuţie. În perioada martie-aprilie s-au pierdut circa 20 mil. dolari.

► S-a dat o lege prin care s-au interzis exporturile paralele, iar interpretarea ei a fost greşită aşa încît noi nu am mai putut exporta produsele pe care le fabricăm aici. În lunile de debut ale pandemiei au fost momente cînd Europa a rămas fără medicamente esenţiale precum paracetamol. Anumite ţări au stopat distribuţia de medicamente către alte ţări.

► Terapia plăteşte statului anual circa 100 mil. lei taxe şi impozite. Este un exemplu al contribuţiei şi al banilor pe care îi putem aduce în continuare în economia României, dacă ni s-ar acorda importanţa strategică cuvenită.

 

Simona Cocoş,

director general al Zentiva

► Pandemia a subliniat încă o dată necesitatea unei abordări strategice a producţie locale de medicamente. Aceasta trebuie să devină un sector strategic. În primul rând va creşte accesibilitatea medicamentelor în România, preţurile vor scădea. În plus, putem face faţă unei crize ca cea pe care o traversăm de şapte luni încoace şi datorită contribuţiei pe care o are industria de medicamente în economia României.

► Grupul de companii Zentiva a avut o contribuţie de1.782 mil. lei ca valoare adăugată la economia României în ultimii cinci ani, 100 mil. euro taxe şi impozite, peste 50 mil euro investiţii în modernizarea şi extinderea capacităţilor de producţie. Contribuim inclusiv la echilibrarea balanţei de import-export. O mare parte din producţia noastră pleacă la export. Fabricile din grupul Zentiva din România susţin peste 2.000 de locuri de muncă în economie. Vorbim de o contribuţie importantă, care poate creşte, dacă există o abordare strategică.

► În T1/2020 s-a modificat taxa clawback, contribuind mult la stoparea dispariţiei medicamentelor ieftine din România. În plus, acest lucru va avea o contribuţie importantă în trasferul producţiei de medicamente din alte fabrici, în România.

 

Sorin Petcu,

general manager la IQVIA

► La nivelul Uniunii Europene avem câteva priorităţi printre care se numără îmbunătăţirea accesului la medicamente prin creşterea sustenabilităţii sistemului de sănătate şi sistemele de informaţii despre sănătate care să perimită clasificarea pacienţilor pentru măsurarea evoluţiei bolilor şi riscul unui pacient în timpul unei pandemii.

► 76% din licenţele la medicamentele inovative sunt deţinute de producătorii din Europa, iar 11% de cei din SUA, dar peste 80% din producţia acestora se petrece în afara UE. Din acest motiv se pregăteşte o directivă la nivelul UE prin care să se reducă această dependenţă de piaţa din afara UE.

► La nivelul României, din producţia locală consu­măm un procent de doar 3% ca valoare, de patru ori mai mică faţă de media din Europa de Est (12%).

► Piaţa de medicamente din România a înregistrat pentru prima oară în ultimii ani o scădere de 1% în S1/2020, faţă de perioada similară din 2019.

► Creşterea din T1/2020 a fost estompată cu scăderea de consum din T2/2020, o cauză importantă în evoluţia din S1/2020.

► Cu toate că segmentul de spital a avut o creştere a consumului de 20% totuşi, această creştere nu a compensat scăderea vănzărilor de medicamente în farmaciile cu circuit deschis.

► Creşterea din T1/2020 a fost estompată cu săderea de consum din T2/2020, o cauză importantă în evoluţia din S1/2020.

► În T1/2020, farmaciile au avut o creştere datorată suprastocării, urmată de o scădere acută a consumului în T2/2020, ceea ce a dus la o scădere de 4% faţă de perioada similară a anului trecut.

În săptămâna când a fost confirmat primul caz de COVID-19 în România (a noua săptămână a anului)  s-a înregistrat un vârf de consum, care s-a accelerat în săptămâna 12 a anului, atunci când a fost publicată OUG.

 

Ioan Filip,

preşedinte al Grup TAPARO

► Odată cu declanşarea pandemiei ne-am repro­filat în cadrul grupului cu una din com­paniile noastre (Techtex-n. red) pentru a dezvolta o capacitate de producţie a textilelor medicale. Am construit unitatea în vederea reducerii dependenţei de importuri şi pentru dezvoltarea businessului.

► Techtex este o companie integrată pe verticală, care îşi produce componentele necesare realizării măştilor şi echipamentelor de protecţie. În august, am dat în funcţiune prima linie de material filtrant din România, cu o capacitate de producţie de 50 tone pe lună, urmând ca aceasta să crească până la 150 de tone, odată cu dezvoltarea proiectului, lucru care va securiza stocul de material filtrant atât pentru noi, cât şi pentru alţi producători locali.

► Recent, am pus în funcţiune o capacitate de producere de material textil, pe lângă cea de la Oradea, astfel încât am ajuns la o producţie 750 de tone de material utilizat pentru halate, com­bine­zoa­ne, măşti, şi am dat în funcţiune linia de producere a măş­tilor de protecţie. Putem să asigurăm o capa­citate de 50 milioane de măşti chirurgicale pe lună.

► Investiţia iniţială a fost de 20 mil. euro, dar acesta va creşte spre 25-30 mil. euro, având în vedere nevoile identificate.

 

Ioan Nani,

preşedinte al Antibiotice

► Cred că în această pandemie am învăţat că ne trebuie un sistem legislativ coerent şi instituţii care să gestioneze asemenea evenimente violente. Este nevoie de o Autoritate Naţională în domeniul industriei farmaceutice. Este nevoie de industrie farmaceutică în conexiune cu industria europeană. Dacă la Iaşi se pot produce derivaţi semisintetici ai penicilinelor, substanţe active betalactamice cu inhibitori de betalactamază, de ce nu se discută acest lucru în guvern, în Comisia Europeană, pentru a se aloca corect fondurile de dezvoltare viitoare.

► Rămân adeptul rolului important pe care trebuie să-l aibă fiecare organism statal. Am văzut un şoc în prima fază, Europa nu mai exista ca o comuniune de state, fiecare ţară a anunţat câte miliar­de de euro alocă companiilor naţionale pentru a le ajuta să treacă peste această perioadă dificilă. A trebuit să constatăm că poate fi creată o politică comună.

► În Polonia sunt peste 100 de mici producători de medicamente, încurajaţi de statul polonez. Dincolo de minsiterul Sănătăţii, trebuie să existe o Agenţie Naţională de Sănătate, ca în Polonia.

► Ne-am adaptat la noile realităţi din piaţa achiziţiilor de materii prime, dar nu am  avut disfuncţionalităţi. Am îmbunătăţit portofoliul, am reintegrat unele produse care erau solicitate -algolcamin, novocalmin - am adus în sistem de urgenţă anumite medicamente.

 

Manuela Guia,

managing partner la Guia Naghi şi Partenerii

► Această criză generată de pandemia de COVID-19 ne-a luat prin surprindere din punct de vedere legislativ. Am învăţat că legislaţia pe care o aveam nu era suficientă şi nu era gândită pentru a permite adaptabilitatea rapidă la condiţiile generate de pandemie. Dar autorităţile au fost suficient de flexibile, s-au readaptat, am fost martorii unei efervescenţe legislative. Modificări făcute din scurt au servit unor obiective, dar s-au dovedit a fi insuficiente.

► Autorităţile nu ştiau ce echipamente şi medicamente au nevoie şi pentru ce perioadă, ceea ce a făcut dificilă achiziţia. Spitalul nu are suficientă claritate cu privire la ce poate face şi ce nu. Au fost situaţii în care nu se puteau estima cantităţi, cum prevede acum legislaţia. Vor fi în continuare situaţii în care producătorii nu vor fi în măsură să îşi asume cantităţi fixe, pentru că România este în competiţie internaţională.

► Să se emită o serie de recomandări de către autoritatea de achiziţii publice care să arate că flexibilizarea contractelor standard este permisă.

► Franţa, Italia şi alte ţări au emis ghiduri de achiziţii publice pentru că suntem în pandemie. Putem să permitem statului să plătească în avans anumite bucăţi de contracte, putem face achziţii directe chiar şi când se presupune aplicarea unei licitaţii. Soluţii sunt, dar trebuie să existe colaborare între autorităţi.

 

Iulian Trandafir,

CEO al Alliance Healthcare

► În fiecare zi se întâmplă ca pacienţii să găsească din ce în ce mai puţine medicamente. Luna martie a dus la o golire de stocuri de para­ceta­mol, pentru că în luna martie a avut loc o suprastocare a pacienţilor acasă de produse de răceală şi gripă, iar în T2/2020, şan­sele ca populaţia să răcească au fost mici pentru că s-a stat în casă pe fondul pandemiei.

► Începând cu luna februarie, o lună relativ normală, luna martie a fost un boom în vânzări, ajungând la valoarea de 1,7 mld. lei. Am avut scădere în lunile aprilie şi mai – 144 de milioane de lei, dar s-au înregistrat creşteri la peste 1 mld. lei în iunie. În luna iulie, s-a depăşit valoarea de 1,3 mld. de lei, ceea ce înseamnă o revenire a pieţei. Stocurile s-au reglat în lunile aprilie şi mai. Scăderile de vânzări au reechilibrat stocurile – au fost farmacii care au avut stocuri mari în martie.

► O altă problemă pe care o au distribuţia şi retailul este reprezentată de produsele foarte ieftine cu adaos mic şi de categoria de produse foarte scumpe, inovatoare, la care limitările de adoas de 30 de lei la distribuţie şi 35 de lei la farmacie nu acoperă nici măcar asigurarea produselor.

► Au probleme de asigurare, de transport, de securitate care nu se pot acoperi cu 30 – 35 de lei.

 

Lucian Bondoc,

managing partner la Bondoc & Asociaţii

► Pandemia a fost ţinută cât de cât sub control. S-a avansat în direcţia debirocratizării şi a unei flexibilităţi. Sunt discuţii avansate pe partea de semnătură electronică, pe partea de telemedicină, pe partea de online. Nu s-au concretizat o bună parte dintre ele, dar direcţia a fost deja trasată şi există disponibilitatea în acest sens.

► Dincolo de sumele pe persoana, cat timp Romania va ramane o tara cu 5 milioane si ceva de contribuabili la o populatie de aproximativ 19,5 milioane de beneficiari, multe probleme ale sectorului sanatatii vor continua.

► Unele autorităţi din sistemul medical au fost mai deschise la a rezolva o serie de probleme, mai pragmatice, mai ales acolo unde nu implicau costuri. De asemenea s-a plătit la timp, un aspect care contează şi unde statul ar trebui să rămână atent.

► S-a redescoperit importanţa strategică a sistemului de sănătate, şi chiar dacă nu s-a avansat foarte mult, există premise pentru schimbări de substanţă şi de care ar trebui să beneficieze şi România, atât în ceea ce priveşte investiţiile, inclusiv în producţie, dar şi în zonele cu caracter mai general.

► Au existat şi evoluţii mai puţin fericite în această perioadă:

- O crestere structurala a costului sanatatii si de termen lung (ce nu aduce un plus relevant pe problemele vechi, ci tine sub control o problema noua – pandemia Covid-19);

- Au aparut dezechilibre intre unele programme de sanatate si actori – de exemplu, unele programe curative, precum cel de dializa, au ramas abordate debalansat, costurile suplimentare fiind recunoscute financiar doar in sectorul public, dar nu si in cel privat ;
- Nu s-a progresat, din pacate, pe partea de predictibilitate legislativa. De exemplu, intre 16 septembrie 2019 si 16 septembrie 2020 au fost 12 modificari doar cu privire la Legea sanatatii si au fost adoptate peste 250 de acte normative secundare.
- O tendinta de formare din nou a unor cozi la intrarea pe piata a medicamentelor de ultima generatie (modificarea HG 720 este inca in asteptare.
- O intrare in « zodia »deteriorarii cursului de schimb pe termen lung – cu efect asupra pretului real al medicamentelor si generarea artificiala de minimuri europene.

► Pe fondul de mai sus, 2021 risca sa fie un an complicat :

a. Va fi important sa se evite supraincarcarea sistemului medical cu Covid-19. O acumulare de oboseala in sistem ar risca sa coste mult in urmatoarea perioada daca e scapata de sub control;

b. Va fi foarte important pentru sectorul sanatatii ca bugetul de stat sa fie construit pe ipoteze realiste si echilibrate cum ar fi:
- cheltuielile cu serviciile medicale vor ramane structural mai ridicate, nefiind premize anul viitor pentru o diminuare relevanta a presiunii Covid;
- noul nivel se va manifesta pe ansamblul anului, nu doar pe 3 trimestre cum este in 2020;
- Suplimentarea HG 720 cu noi molecule este necesara si asteptata de mult, dar aceasta va avea, evident, un impact bugetar suplimentar care ar trebui asigurat de la inceput.
- Plafonarea claw-back era o chestiune de minima rezonabilitate de politica publica, dar va lasa o zona de cheltuiala care va trebui bugetata din alte surse ;
- Nivelul scazut de consum al unor medicamente in 2020 nu e ceva care se poate perpetua ca atare in 2021 – pacientii urmand sa revina aproape de normalitatea tratamentelor (fara sa se mai amane la fel de mult diagnosticarea si agravarea stadiului de interventie);
- O serie de tarife legate de programe curative, cum este cazul serviciilor de dializa, necesita oricum actualizare pentru a reflecta cresterea semnificativa de cost si a nu mentine discriminari grave in sistem;
- Costurile de functionare la nivelul sectorului farmaceutic au crescut si vor ramane mai ridicate, punand presiune suplimentara pe operatori si necesitand o analiza la nivelul metodologiei de preturi si din aceasta perspectiva (pe langa cea a minimului artificial european);

c. Concentrarea UE pe subiectul sanatatii va genera/accelera o serie de dinamici pozitive de bune practici si in Romania, dar modul de operare in intern va continua sa fie esential pentru evolutii bune rapide.

d. Sunt si destui oameni de mare calitate in sectorul public, dar Romania ramane o tara de oaze si viata este, oricum prea complexa pentru a fi acoperita doar dintr-o directie. Industria farma are un interes major sa caute si sa propuna solutii echilibrate si cat mai «la cheie» – daca se va margini sa reactioneze, va pierde numeroase oportunitati de a evita erori si de a beneficia de un cadru normativ echilibrat.

 

Ana Gavrilă,

retail pharma director la High-Tech Systems & Software

► Pilonii strategici ai unei societăţi moderne sunt educaţia şi sănătatea. În perioada acesta ambele direcţii au fost susţinute de tehnologie. A fost un parcurs anevoios şi pentru că societatea e mai repede reactivă în loc să fie proactivă, lucru care s-a întâmplat mai ales în sectorul educaţiei.

► În sănătate a fost de bun augur reacţia rapidă a CNAS şi a MS când, printr-o ordonanţă emisă, s-a renunţat foarte repede la consultaţia directă dintre medic şi pacient şi s-a trecut la teleconsultaţie sau la alte metode şi, la fel, s-a renunţat la reţete în farmacii.

► De bun augur a fost faptul că în această perioadă au început să se implementeze soluţiile de telemedicină şi consultaţiile online, pentru a se putea menţine contactul cu pacienţii.

► Acesta nu este un lucru care va trece. Ne vom mai întâlni pe viitor cu aceste lucruri şi trebuie să înţelegem că o consultaţie online poate fi la fel de eficientă ca şi în cazul contactului direct cu doctorul.

► În condiţiile în care traversăm o criză acută, nevoia de a avea cifre exacte şi de a putea reacţiona în concordanţă cu cifrele, reprezintă un lucru vital într-un business. Sisteme precum inteligenţa artificială, machine learning, ar trebui adoptate pe scară largă în viitorul apropiat. Tehnologia şi automatizările le permite şi companiilor să prindă un avantaj competitiv.

 

George Echim,

manager la Farmacia Ardealul

► Accesul pacienţilor la medicamente în România este unul deficitar. În urmă cu 7-8 ani, se găseau mult mai multe medicamente decât acum. Au fost săptămâni în care zilnic primeam în fiecare dintre farmaciile noastre minimum 60-70 de apeluri în ceea ce priveşte Euthyrox. În situaţii asemănătoare se află şi alte medicamente.

► În momentul în care un medicament care are o cotă mare de piaţă se găseşte cu greu, este foarte greu pentru cei care aveau o cotă de piaţă mai mică să poată acoperi golul lăsat în piaţă de un medicament care practic domina piaţa.

► În perioada aceasta când problemele de cash flow au existat, am avut probleme cu medicamentele foarte scumpe (sunt medicamente care costă 35.000 de lei), să ne gândim ce procent înseamnă 35 de lei din 35.000 de lei. În momentul în care o farmacie derulează în interesul pacienţilor sute de mii de lei în astfel de medicamente pe care le aşteaptă la plată timp de 90-100 de zile, acesta nu este un demers uşor, iar colaborarea cu anumiţi producători care livrează aceste medicamente direct pacienţilor prin intermediul farmaciilor, presupune de multe ori utilizarea unor bilete la ordin sau achitarea pe loc a acestor medicamente.

► Noi am făcut stocuri importante în luna martie, ceea ce ne-a creat unele dificultăţi. Dacă încheiem anul cu aceeaşi cifră de afaceri înregistrată la finalul anului 2019 vom fi mulţumiţi.

 

Paul Negoiţă,

manager la farmaciile Iris Pharm

► După această perioadă ar trebui să avem o discuţie clară care să vizeze rolul farmaciilor în comunitate. Sunt multe aspect pe care trebuie să le gândim după această perioadă şi cred că refacerea spiritului comunitar şi înţelegerea faptului că dincolo de business o farmacie este o activitatea medicală care presupune şi norme etice, cred că ar trebui să fie discuţii serioase cu autorităţile statului. O reaşezare a rolului farmaciilor în societate ar putea să salveze şi învăţământul farmaceutic, care este puţin căutat de către absolvenţii de liceu.

► S-a dovedit că farmacia nu este ultima verigă din lanţul medical, este o verigă importantă. În ceea ce ne priveşte pe noi, am simţit rolul pe care îl avem în comunitate. Cred că am deservit bine lipsa unor servicii pe care statul ar fi trebuit să le asigure.

► Spre exemplu, în perioada pandemiei nu era suficient să îţi doreşti un medicament, trebuia să ajungi la farmacie să îl achiziţionezi. Erau cazuri în care restricţia de circulaţie îi împiedica pe cei care aveau nevoie de medicamente să ajungă să le cumpere, astfel că a trebuit să mergem noi să ducem medicamentele la pacienţi.

AFACERI DE LA ZERO