Vinifera Eco Zem, compania din spatele brandului Casa de vinuri Zaig, care produce anual în jur de 700 de hectolitri de vin, a intrat timid cu vinurile în retail şi speră să ajungă în curând să vândă la nivel naţional, iar în următorul an sau peste doi ani îşi propune să îşi dubleze suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie şi să investească în turismul viticol.
„În acest moment ne-am asigurat nişte suprafeţe şi peste un an sau doi vrem să ne extindem, undeva cu
15-20 de hectare, să ajungem la o suprafaţă de 30-35 de hectare. Deja am cumpărat, în mare parte, terenurile care sunt în poziţii ideale pentru cultura de viţă de vie. Este foarte importantă expunerea - ne uităm la o expunere cât mai sudică, solul şi tehnica cu care vei lucra în zona respectivă“, a spus Eckehardt Zaig, acţionar al Vinifera Eco Zem.
Compania Vinifera Eco Zem are o plantaţie de viţă-de-vie în localitatea Teaca din judeţul Bistriţa, recunoscută ca ţinutul saşilor. De altfel, Eckerhardt Zaig a afirmat că este unul dintre ultimii saşi din regiune. El a construit propria cramă, cu dotări moderne, în urmă cu cinci ani alături de partenerul său de afaceri Petre Moldovan. Vinurile companiei au certificare DOC Lechinţa - Teaca. Eckehardt Zaig a adăugat că podgoria Lechinţa e într-o zonă rece, iar vinurile au o aciditate ridicată, mineralitate şi arome mult mai bine conturate faţă de alte zone ale ţării.
„Ne ajută microclimatul să facem aceste vinuri, în special albe“, a subliniat el.
„Schimbările climatice înfluenţează într-o anumită măsură viticultura, dar nu într-atât încât să schimbe caracteristicile vinurilor într-un mod definitiv.“
„Anul acesta avem temperaturi mai ridicate şi ploi mai intense, dar eu zic că specificul zonelor va rămâne“, a adăugat el. În România sunt circa 250 de crame şi 130 de produse viticole atestate cu DOC (denumire de origine controlată), IG (indicaţie geografică) sau varietale, conform Catalogului Produselor şi Activităţilor Certificate.
Printre soiurile de struguri cultivate de Vinifera Eco Zem se numără Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Neuburger, Traminer, Fetească Neagră, Pinot Noir sau Feteasca Regală, potrivit datelor de pe site-ul companiei.
"Eu cred că evoluţia pieţei este bună. Observ că în 2022-2023 consumatorul se orientează către vinuri mai tinere, uşoare, proaspete. De asta observ că este o tendinţă puternică spre Saugvinon Blanc. Pretenţiile cresc, consumatorul e mai educat şi vinurile devin din ce în ce mai bune", a mai spus antreprenorul.
El a completat că există o deschidere a consumatorului către vinuri mai puţin cunoscute sau dintr-o anumită zonă a ţării. "Avem un soi de struguri specific zonei, Neuburger, iar anul acesta am scos un vin care a câştigat medalia de aur la Vinarium. Este un vin de succes."
În prezent, vinurile companiei se vând în HoReCa şi în urmă cu o săptămână a început livrarea produselor şi în retail, urmând ca în viitor să cucerească şi piaţa străină.
"Vindem în HoReCa, dar am intrat puţin în retail, de curând, şi cred că vom ajunge în toată ţara. Săptămâna trecută ne-au listat. Pentru piaţa internaţională mai trebuie să avem puţină răbdare. Vânzările pe care le avem în momentul de faţă se încadrează în previziunile bugetare", a afirmat Eckerhardt Zaig.
Acesta a adăugat că viitorului vinului românesc va fi dificil, pentru că e o concurenţă mare în piaţă, iar aspectul etichetei contează mai mult, dar raportul preţ-calitate va avea un cuvânt greu de spus. "E nevoie investiţii în marketing, pentru că doar povestea şi calitatea vinului nu vând. Durează destul de mult până să-ţi faci un nume pe piaţă."
"În continuare avem în vedere dezvoltarea turismului viticol, dar acum nu există fonduri europene pentru dezvoltarea spaţiilor de cazare. Aşteptăm cu real interes şi în momentul care apar vom depune un proiect. Cea mai bună vânzare este vânzarea din crame, iar dacă se crează un circuit şi atragem turişti, vom avea de câştigat la nivel de vânzări", a precizat Eckerhardt Zaig.
În piaţa vinurilor, lider este compania Cramele Recaş, din judeţul Timiş, care s-a apropiat de 300 de milioane de lei în 2022. Pe următoarele poziţii se situează Jidvei (jud. Alba) şi Cotnari (jud. Iaşi), deţinute de antreprenori români.
