Joi, 3 noiembrie - la 2.000 de kilometri de România, centrul Parisului oferă aceeaşi imagine vie care poate fi observată în orice zi aglomerată din timpul săptămânii în această metropolă multiculturală care găzduieşte unele dintre cele mai mari companii din lume. Totuşi, la o privire mai atentă, Palatul Brongniart se pregăteşte de un eveniment mai neobişnuit.
Aproximativ 1.000 de persoane s-au adunat în clădirea istorică ce a servit drept sediu pentru bursa franceză înainte de introducerea sistemului electronic de tranzacţionare. Români, francezi sau germani, investitori sau dezvoltatori, toţi s-au prezentat la Palatul Brongniart răspunzând invitaţiei companiei Elrond Network de a discuta despre viitorul blockchainului şi al metaversului.
Entuziasmul oamenilor prezenţi este surprinzător, mai ales dintr-o perspectivă în care preţul EGLD - moneda lansată de Elrond - se situează între 50 şi 60 de dolari, de circa 10x mai puţin faţă de maximul pe care l-a atins moneda care guvernează blockchainul Elrond în ultimul an.
Această evoluţie a preţului nu pare să primeze pentru investitorii şi dezvoltatorii prezenţi la eveniment. Mai mult, momentul în care Beniamin Mincu, CEO-ul Elrond, a urcat pe scenă şi anunţat modificările structurale din viziunea companiei nu seamănă cu nimic ce am mai văzut la un eveniment live. Păstrând proporţiile. ovaţiile publicului, energia din sală şi atitudinea mulţimii faţă de carismaticul lider al companiei îmi amintesc de filmările cu Steve Jobs de la primele evenimente de lansare de produs ale Apple.
„Ne-a luat mult să ajungem la o parte din aceste concluzii şi să ne gândim serios la ele, dar suntem încântaţi să spunem că începând de astăzi Elrond se transformă şi se exinde în MultiversX“, dezvăluie Beniamin Mincu, în timp ce sala aplaudă şi ovaţionează zgomotos ambiţia românilor de a încerca să definească direcţia de dezvoltare pentru mult-discutatul metavers.
Mulţimea din sală nu este formată doar din crypto-investitori convinşi că au găsit un proiect blockchain care îi atrage, ci şi din antreprenori români cunoscuţi, care îşi împrumută astfel din credibilitatea proprie acestui proiect - este vorba de nume precum Andrei Pitiş de la Simple Capital sau Felix Crişan de la Netopia - care au construit business-uri tech al căror succes a putut fi măsurat de indicatori tradiţionali precum investiţiile atrase, cifra de afaceri, profit sau portofoliu de clienţi. În acelaşi timp, la eveniment au participat reprezentanţi ai unor companii globale precum Binance, Huobi, Second Life, Improbable, SoftBank Vision Fund sau Morningstar Ventures.
Evenimentul X Day a fost organizat în Franţa, unde Elrond a reuşit deja să atragă un număr semnificativ de investitori şi de startup-uri care dezvoltă proiecte pe blockhainul creat de fraţii Mincu şi Lucian Todea la Sibiu.
Totodată, Franţa este una dintre primele ţări europene care a adoptat un cadru de reglementare pentru piaţa activelor digitale, un cadru care „protejează investitorii şi încurajează inovaţia“, aşa cum a explicat chiar Jean-Noël Barrot, ministrul francez pentru digitalizare, care a deschis prima zi a evenimentului.
„Avem autorităţi de reglementare care au înţeles blockchain şi au creat un sistem de licenţiere care protejează consumatorul şi încurajează inovaţia. (...) Franţa este şi locul în care să fii pentru metavers. Nu vom lăsa pe nimeni să ne spună ce ar trebui să fie metaversul, cine ar trebui să îl deţină sau ce dispozitiv trebuie să ai ca să foloseşti metaversul“, a subliniat ministrul.
El spune că viitorul cadru european de reglementare pentru piaţa activelor digitale s-a inspirat tot din legislaţia franceză. Acest viitor cadru europen este cunoscut drept MiCA (Markets in Crypto Assets Regulation) şi ar urma să fie votat la începutul anului viitor.
Un cadru vital
Dacă Franţa şi alte ţări europene au ales să nu aştepte ani de zile până când Europa ajunge la un consens şi reuşeşte să transpună un nou cadru în directivă, în România legislaţia pentru active digitale se lasă aşteptată.
Conform mai multor surse din piaţă, un proiect de reglementare a fost scris de mai multe ori, însă fiecare guvern nou care a venit la Palatul Victoria a ales să nu continue pe forma pe care a găsit-o în sertarele din minister. Sebastian Burduja, actualul ministru al Digitalizării, spune că nu a găsit astfel de proiecte.
„Nu. Cred că cel mai complet proiect pe acest subiect a fost făcut de noi în acel grup de lucru pe care l-am lansat ca deputat şi la care au paticipat şi actori din piaţă, şi BNR, şi ASF, Ministerul de Finanţe, ANAF, nu e un subiect simplu şi cred că poate fi continuat şi dus la îndeplinire“, a declarat Burduja pentru ZF.
Discursul ministrului român la Paris evaluat drept unul inspiraţional, le-a transmis antreprenorilor români din crypto ideea că găsesc un partener la nivelul guvernului României atunci când vine vorba despre piaţa activelor digitale. Totuşi, discursul ministrului despre nevoia unui cadru de reglementare nu a adus un răspuns clar la o întrebare simplă: când va avea România un astfel de cadru? Nici încercarea de a obţine un astfel de răspuns atunci când reprezentantul guvernului a coborât de pe scenă nu a adus mai multă claritate.
„În primul rând există MiCA la nivel european. Sunt două abordări: personal, ca deputat am creat un grup de lucru pe blockchain, după care am preluat acest mandat de ministru şi nu am putut să duc la capăt demersul. Abordarea mea personală în momentul acesta ar fi să nu aşteptăm şi să dăm propriile noastre direcţii, sigur, în conformitate cu MiCA, dar într-o abordare care să exploateze inovarea la maxim“, a explicat ministrul intervievat de ZF.
Până atunci, lipsa de reglementare şi de supraveghere măcar din perspectiva criptomonedelor ca active financiare îi lasă pe mulţi dintre români fără o protecţie necesară în faţa valului de ţepe care se dezvoltă în paralel cu proiectele blockchain transparente.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a emis recent o alertă legată de riscurile de a plasa bani în societăţi de investiţii financiare care acţionează online şi care nu sunt autorizate în România în condiţiile în care acestea pot fi de fapt companii care nu sunt autorizate şi reglementate în nicio altă jurisdicţie având de fapt în spate doar reţele de fraudatori al căror scop este să păcălească investitorii să le trimită sume cât mai mari de bani, după care aceştia dispar şi nu mai pot fi contactaţi.
Alerta ASF vine în contextul în care autoritatea ar fi primit în ultimele săptămâni un număr în creştere de sesizări de la persoane din România care au transmis mari sume de bani - de ordinul zecilor de mii de euro - către asemenea platforme online, numele care apare cel mai des în sesizări în ultima perioadă fiind cel al unei companii care acţionează sub numele Merricks Invest, au declarat pentru ZF mai multe surse din piaţă. Aceste persoane s-au trezit acum că nu mai au banii în conturi şi nici nu mai pot lua legătura cu persoanele de la aceste site-uri.
În cazul prezentat aici, aceste fraude sunt facilitate de vidul legislativ care înconjoară funcţionarea unor aparate care transformă sume cash în lei în bicoin, aşa numitele „ATM-uri“ sau „bancomate“ Bitcoin, unde oricine poate merge şi depune lei care apoi sunt transformaţi în bitcoin şi trimişi la portofolele digitale indicate.
Aşa arată lipsa unui cadru de reglementare care să protejeze investitorii şi să „cureţe“ piaţa de proiectele care sunt gândite din start doar ca scheme prin care oamenii să îşi piardă banii. Întrebat de ZF cum comentează acest subiect, ministrul Burduja discută despre un parteneriat în urma căruia ar trebui obţinută „cea mai bună variantă de reglementare“.
„Companiile serioase din zona de crypto sunt primele care îşi doresc o legislaţie serioasă care să îi protejeze pe consumatori, pentru că cei care folosesc acest nou instrument, care ţine de progres, tehnologie, de viitor, în scopuri ilicite, infracţionale, afectează toată piaţa, inclusiv reputaţia marilor companii. Deci cred că e uşor de creat un parteneriat între companiile private serioase, autorităţi publice, societate civilă, astfel încât să ajungem la cea mai bună variantă de reglementare. Dacă asta înseamnă să aşteptăm MiCA, că nu reuşim între timp să ajungem la un numitor comun între toate aceste forţe, nu este o variantă rea nici asta. E bine că Europa s-a mişcat şi are prima legislaţie majoră la nivel global pe aşa ceva“.
Însă până la un numitor comun şi planuri de viitor, românii vulnerabili sunt astăzi expuşi în faţa unor astfel de scheme, pe care nu le pot diferenţia de „companiile serioase“ din cauza lipsei unui cadru de reglementare. Până la acest cadru, ministrul a fost întrebat cum ar trebui să se protejeze oamenii din România.
„Cred că este vorba despre informarea lor, iar atunci când sunt aspecte infracţionale sunt organele de poliţie care intervin, dar cel mai bun antidot la ignoranţă este educaţia“, conchide Burduja.
Faptul că astfel de proiecte nu sunt oprite încă din faşă de autorităţi dăunează întregii pieţe crypto şi blockchain. Chiar şi la evenimentul X Day, majoritatea celor prezenţi pe scenă au spus că vor reglementări şi că piaţa are nevoie de ele, atâta timp cât acestea protejează investitorii fără să oprească inovaţia şi dezvoltarea tehnologică.
„Ştiu că există proiecte în zona aceasta, în special în zona care reglementează crypto din perspectivă financiară, pe de altă parte ştiu că România se va alinia standardelor europene MiCA, dar în afară de asta nu ştiu să fie alte iniţiative diferite faţă de ce se întâmplă la nivel european. Putem să spunem că suntem cam în valul doi sau trei al reglementărilor faţă de ce se întâmplă în Europa“, a explicat pentru ZF Lucian Todea, cofondator al MultiversX, fosta Elrond Network.
El pune accentul pe nevoia unui cadru care să protejeze investitorii, dar care să nu oprească inovaţia atunci când vine vorba despre dezvoltarea tehnologiei blockchain şi a proiectelor scrise şi realizate pe baza acesteia.
„Noi suntem pro reglementare şi mai ales claritate. Scopul reglementărilor este pe de o parte să protejeze oamenii, investitorii, iar pentru noi ca şi companie sau actor important în zona de blockhain este vorba de claritate. Aici aş putea să adaug ideea că reglemetnările trebuie făcute de aşa natură să nu omoare inovaţia, este ok să existe claritate, să existe un set de reguli, să fie clare, să poată fi implementate. România de multe ori este criticată că avem legi dar nu avem norme de implementare“.
Pe lângă perspectiva de reglementare care ar trebui să protejeze românii în faţa actorilor rău-intenţionaţi din piaţă, lipsa unui cadru şi a unei strategii publice coerente pune sub semnul întrebării şi perspectivele de business ale companiilor româneşti în această piaţă pentru că lasă loc de neclarităţi.
În contrast, Franţa este „înarmată“ cu un cadru de reglementare care îi permite fără emoţii să invite companiile crypto să dezvolte în piaţa franceză şi să genereze un ecosistem valoros la nivel global. Jean-Noël Barrot chiar a invitat deschis în discursul său echipa Elrond „să se aşeze“ în Franţa, în ceea ce poate fi interpretat drept o invitaţie deschisă pentru primul proiect crypto din România care a depăşit o capitalizare de 1 miliard de dolari.
Întrebat ce face guvernul României pentru a se asigura că Elrond nu devine doar o altă companie valoroasă fondată de români dar cu sediul în altă ţară, ministrul Sebastian Burduja spune că speră ca această companie să nu îşi mute sediul central.
„Şi Elrond şi UiPath şi mulţi alţi unicorni <<in the making>> au variante de a se extinde şi pe alte pieţe. Îmi place să văd o companie românească mergând şi cucerind alte pieţe, este ce îşi doreşte orice ţară. (...) Eu sper să nu îşi mute sediul central în altă ţară şi de altfel şi UiPath ştiu că are un sediu pentru America, iar restul lumii este gestionat din sediul de la Bucureşti. Cred că este o variantă bună. Noi ca guvern suntem obligaţi să le acordăm cele mai bune facilităţi posibile. Suntem obligaţi să păstrăm facilităţile pentru IT&C, pentru că au încurajat o resursă umană de calitate care să producă inovare, programe, produse de top, suntem obligaţi să facem tot ceea ce trebuie pentru a ne menţine competitivi“, a declarat ministrul.
Start la metavers
Startup-ul Elrond Network a fost fondat la Sibiu de fraţii Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea, iar în ultimii ani a evoluat de la un nou blockchain cu monedă proprie la sute de proiecte de tip startup dezvoltate în reţeaua lor, pe segmente de piaţă precum crypto, DeFi, NFT sau gaming.
Totodată, compania a lansat aplicaţia Maiar, un exchange descentralizat cunoscut până acum drept Maiar DEX, dar şi un marketplace de NFT-uri. În acelaşi timp, Elrond a achiziţionat companii precum procesatorul portughez de plăţi crypto Utrust sau compania Capital Financial Services (Twispay), care a obţinut încă din 2013 prima licenţă de e-money din România de la BNR.
Acum, tot acest ecosistem va intra sub umbrela MultiversX, coagulând capacităţile dezvoltate înspre un deziderat ambiţios, acela de a crea platforma care ar trebui să definească la nivel global conceptul de metavers pe blockhain şi modul în care acesta va atrage utilizatori.
Conceptul de metavers a căpătat mai multă popularitate odată cu decizia gigantului Facebook de a-şi schimba numele în Meta. Totuşi, Mark Zuckerberg îşi doreşte ca viaţa digitală transpusă sub ideea de metavers să fie dezvoltată doar de compania sa, în timp ce industria de blockchain consideră că această piaţă ar trebui dezvoltată interconectat de cât mai mulţi jucători de tehnologie, nu de un singur gigant.
„Cea mai importantă idee de la care plecăm este aceea că deşi sunt multe conversaţii şi discuţii despre metavers eu cred că majoritatea dintre ele sunt cel mult incomplete sau nici nu se apropie de ceea ce înţelegem că ar însemna de fapt metaversul. (...) Un mod mai simplu să ne uităm la metavers este ca la un nou mod de comunicare, mai exact un nou limbaj, care să fie mai expresiv, mai evocativ, ca o nouă limbă care deschide un nou mediu care va fi explorat. Poate o metaforă mai bună este să ne uităm la metavers ca la un nou oraş, un oraş care este o frontieră pentru lumea digitală, care ar putea facilita cele mai importante interacţiuni, fie că sunt ele sociale, de explorare, de învăţare sau entertaining“, a explicat Beniamin Mincu, CEO-ul MultiversX, în cadrul X Day, în timp ce crypto-investitorii primeau cu aplauze viziunea prezentată de fondator.
El vede metaversul ca „o expresie a ceea ce avem pe internet, o reţea de reţele interoperabile, interconectate, deschise şi accesibile“.
În acest sens, compania românească a fost implicată într-o nouă investiţie în 2022, poate cea mai mare de până acum. Mai exact, la începutul lunii octombrie MultiversX, încă sub numele Elrond la acel moment, a condus o rundă de investiţii pentru compania britanică de metavers Improbable, estimată de presa internaţională la 100 de milioane de euro.
Improbable este o companie britanică care dezvoltă tehnologia prin care alte companii pot dezvolta lumi virtuale şi metaversuri care să susţină multiplii utilizatori. În 2017, Improbable atrăgea o investiţie de 500 de milioane de lire sterline de la Softbank, în ceea ce se concretiza la acel moment drept cea mai mare investiţie într-o companie tech din Marea Britanie. De atunci, compania a atras mai multe runde de investiţii.
Una dintre principalele provocări ale companiilor care dezvoltă astăzi metaversuri, fie că se numesc Meta sau Decentreland, ţine de utilizatori şi de a le oferi acestora suficiente motive pentru a se înrola într-o astfel de lume virtuale. Relatările presei internaţionale arată că sunt metaversuri deja dezvoltate în care nu găseşti mai mult de câţiva utilizatori prezenţi în acelaşi timp.
„Vedem tehnologii intresante, AR, VR, XR, însă singura provocare cu ele este că nu se vor întâmpla peste noapte şi că la final de zi metaversul nu poate aştepta ca acest tehnologii să vină. Şi pentru cine constrieşte în metavers întrebarea este unde sunt utilizatorii. Dacă nu sunt aici acum, dacă nu este o piaţă încă, cum putem crea o piaţă? Cum deschidem un portal către metavers pentru ca oamenii din întreaga lume să poată explora oportunitatea, să se uite la ea şi să se joace cu ea?“, a subliniat Beniamin Mincu.
Ca parte a eforturilor comune dintre MultiversX şi Improbable, românii vor derula în luna decembrie un test şi vor încerca să strângă 10.000 de utilizatori în acelaşi timp pe un metavers dezvoltat în parteneriat cu dezvoltatorul britanic de tehnologie. Totuşi, ei atrag atenţia că va fi un prim moment, un prim test, iar unul dintre scopurile experimentului este de a descoperi care sunt problemele care pot apărea într-un astfel de demers.
Este important de înţeles că toate acestea sunt încă într-o stare incipientă, iar utilizatorii nu vor vedea în decembrie un produs final, ci unul care va arăta ce fel de erori pot exista şi cum trebuie ele gestionate într-o primă fază.
Românii de la Elrond nu sunt străini de problemele care pot apărea atunci când lansezi produse noi. Spre exemplu, la începutul lui iunie 2022, exchange-ul descentralizat Maiar DEX a fost victima unui atac în urma căruia responsabilii au reuşit să exploateze o vulnerabilitate a reţelei şi să sustragă monede EGLD în valoare de peste 110 milioane de dolari. În scurt timp, echipa a reuşit să recupereze aproape integral fondurile şi să repornească exchange-ul descentralizat.
Repoziţionarea Elrond drept MultiversX vine cu o rebranduire pentru toate produsele din ecosistem, întrucât acestea vor juca diferite roluri în viziunea companiei pentru o infrastructură de metavers. Astfel, aplicaţia Maiar devine xPortal, marketplace-ul de NFT-uri devine xSpotlight, Ustrust devine xMoney Crypto, iar Twispay devine xMoney Fiat.
Vor reuşi românii să construiască viitorul metaversului? Va reuşi Elrond/MultiversX să menţină răbdarea şi încrederea investitorilor în timp ce piaţa trece printr-un bear market? Se vor alinia alţi jucători globali la viziunea companiei fondate la Sibiu? Vor putea autorităţile din România să cureţe mai repede piaţa crypto de ţepe şi să-şi protejeze mai bine investitorii în timp ce încurajează inovaţia?
Rămâne să aflăm răspunsul la toate aceste întrebări în anii următori, însă un lucru este clar: entuziasmul crypto-investitorilor şi al programatorilor deja intraţi în piaţa de blockchain este aici să rămână, chiar şi într-o perioadă când preţurile din piaţa crypto sunt la pământ. Energia care a alimentat timp de trei zile la Palatul Brongniart de la Paris a fost cea a unor oameni însufleţiţi de ideea că aduc următoarea evoluţie tehnologică la nivel global. Aproape 1.000 de oameni, optimişti, încrezători şi cu gândul la viitor, într-un context global în care pieţele financiare suferă, iar lumea aşa cum o ştim trece printr-o perioadă de transformări.
