Titan din Bucureşti, Mănăştur din Cluj-Napoca şi Drumul Taberei tot din Capitală sunt cartierele în care se află cele mai multe proprietăţi listate pentru vânzare pe platforma de anunţuri Imobiliare.ro în trimestrul al treilea din acest an. Raportat la acest indicator, acestea pot fi considerate şi cele mai aglomerate cartiere din ţară din punctul de vedere al numărului de locuinţe. Au fost luate în considerare datele aferente celor mai mari cinci oraşe din România ca număr de locuitori plus Capitala.

Aproximativ 300 de autorizaţii de construire au fost eliberate de Primăria sectorului 3 din Bucureşti în perioada 2017-2021, pentru proiecte amplasate în zona Theodor Pallady din Capitală. Cele mai multe – 80, mai exact – au fost acordate în 2018. Reprezentanţii primăriei din sectorul 3, de care aparţine zona, nu au precizat însă dacă aceste autorizaţii se referă la proiecte de blocuri sau dacă includ şi locuinţe individuale şi nici nu au specificat care sunt limitele arealului definit drept „zona Theodor Pallady“.

Aviatorilor, Dorobanţilor şi Primăverii sunt cartierele din Bucureşti cu cel mai bun nivel de trai, calculat conform standardului T.R.A.I., conceput de platforma de imobiliare Storia.ro.

Odată la câteva săptămâni, în Bucureşti sau în afara lui, o mansardă ia foc. A devenit aproape o rutină, iar pe o piaţă imobiliară uneori heirupistă, în care dezvoltatorii fac tot posibilul să valorifice fiecare metru pătrat disponibil, astfel de construcţii devin din ce în ce mai frecvente.

Între 300 şi 500 de euro variază chiria lunară pentru un apartament cu două camere în unele dintre cele mai mari oraşe din România, potrivit unui studiu realizat de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro.

Dobânzile ridicate şi costurile tot mai mari ţin la adăpost economiile celor care se gândeau să cumpere o locuinţă, după cum transmit investitorii imobiliari.

În România, nevoia de spaţii locative este la cote ridicate, la fel ca nevoia de înnoire a stocului de locuinţe, spun jucătorii din piaţa construcţiilor.

Un oraş în oraş este ceea ce se ridică de câţiva ani în zona care a devenit noul kilometru 0 al dezvoltării rezidenţiale din Bucureşti. După Chiajna şi Popeşti-Leordeni, localităţi lipite de Capitală care au devenit nuclee pentru mii de familii dornice să se mute la casă nouă, zona Theodor Pallady pare să urmeze acelaşi parcurs, bucurându-se de proximitatea a două staţii de metrou care devin tot mai puţin încăpătoare cu fiecare nou bloc livrat.

Suprafaţa, izolaţia construcţiei şi puterea cazanului sunt principalele criterii de care depinde consumul lunar al unei centrale de peleţi, o soluţie aleasă de mulţi dintre cei care vor să facă economie în factura de gaze, notează reprezentanţii MatHaus într-o serie de recomandări şi date referitoare la eficienţa unei centrale pe peleţi.

În aproape jumătate din reşedinţele de judeţ din România, numărul locuinţelor noi livrate în 2021 a fost în scădere faţă de anul precedent. Este vorba despre 19 oraşe-reşedinţă unde s-au dat în folosinţă mai puţine case şi apartamente anul trecut, în frunte cu Braşovul, care consemnează cea mai mare scădere ca număr, de 1.055 de locuinţe, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică şi analizate de ZF.

La nivel naţional, anul 2021 s-a încheiat cu un stoc de 71.405 locuinţe noi, un număr cu 3.589 mai mare faţă de cel din anul precedent.

Giroc, Floreşti, Năvodari, Şelimbăr, Miroslava. Sunt nume de localităţi şi comune care, deşi nu sunt reşedinţe de judeţ sau puternice centre economice, au devenit cunoscute la nivelul întregii ţări prin numărul mare de locuinţe nou-livrate pe care l-a atras în ultimii ani.