Mai mult decât o casă - o casă care să genereze costuri mici. Asta este ceea ce caută noile generaţii, mai ales într-o perioadă în care costurile cu utilităţile par că nu mai au graniţă şi cresc de la o lună la alta. În aceste condiţii, dezvoltatorii imobiliari mai au acum o misiune – să construiască blocuri şi case cât mai econome. Sau măcar să le conceapă în aşa fel încât să poată fi adaptate ulterior mutării.

Când în casă totul este deja pus la punct, s-ar putea ca aceia norocoşi care se bucură de o curte să se întrebe cum o pot valorifica cel mai bine, astfel încât să fie atât funcţională, cât şi aspectuoasă. Pavelele sunt o piesă importantă din această ecuaţie.

Cererea pentru locuinţe de închiriat a crescut uşor în 2021 faţă de anul precedent, invers proporţional cu oferta, care s-a diminuat, notează realizatorii studiului Deloitte Property Index, Overview of European Residential Markets.

♦ Numărul total al poliţelor de locuinţă în vigoare la finalul lunii iulie 2022 era de aproape 1,84 milioane, în creştere cu 1,1% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor statistice lunare ale Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

Locuinţele care au împânzit localităţile plasate în mediul rural au reluat trendul crescător în 2021, apropiindu-se de nivelul atins în 2009.

Apa caldă şi căldura au devenit subiecte sensibile, mai ales din cauza creşterii exponenţiale a facturilor de la gaz şi energie, iar războiul din Ucraina şi alinierea la legislaţia europeană privind Near Zero Energy Building (nZEB) sunt elemente care contribuie la luarea deciziei.

Principala cauză pentru lipsa calităţii şi conti­nuităţii în fur­nizarea agen­tului termic este re­pre­zentată de subfinan­ţarea cronică ca urmare a deciziei administrative de alocare a bugetului PMB (Primăria Municipiului Bucureşti) pentru com­pensarea preţului energiei termice, şi nu pentru investiţii pentru moder­nizarea sau cel puţin rea­bilitarea sistemului.

Detaliile tehnice trebuie să ţină cont de proprietăţile de absorbţie a masei ceramice, dar şi de proprietăţile suprafeţelor precum antialunecare sau rezistenţă la abraziune.

Cluj-Napoca are cele mai scumpe apartamente situate în zona centrală şi ultracentrală, cu o medie de 2.699 de euro pe metru pătrat util, în vreme ce perimetrul similar din Bucureşti are în ofertă locuinţe cu un preţ mediu de 2.542 de euro pe metru pătrat util, potrivit celui mai recent raport al platformei Imobiliare.ro, cu date referitoare la trimestrul al doilea (aprilie-iunie) din 2022.

Românii trăiesc în cele mai aglomerate locuinţe din UE cu o rată a supra­aglo­merării de 45,8%, faţă de media euro­peană de 17%, potrivit datelor Eurostat pe 2019.

„Oriunde ne-am gândi să construim, trebuie să ţinem cont de condiţiile naturale ale locului. România are o climă temperat-continentală de tranziţie, cu (în teorie) patru anotimpuri. Chiar şi în ultimii ani, ţinând cont de toate schimbările climatice, avem un anotimp cald şi unul rece, cu o diferenţă de 30-40 de grade de temperatură între ele. Astfel, condiţiile naturale ne impun construirea locuinţelor cu hol sau sas de intrare. Dacă vorbim despre o casă, gândiţi-vă cum iarna, de fiecare dată atunci când deschizi uşa, o cantitate mare de aer rece intră direct în zona de zi. Pentru apartamente situaţia temperaturii din zona de zi în cazul spaţiilor fără hol este un pic mai fericită, totuşi, holul este de preferat. Închipuiţi-vă apartamentul unei familii cu doi copii care iarna vin după o plimbare în natură şi îşi lasă hainele groase, căciulile şi bocancii uzi direct în living“, spune Armina Popeanu, de profesie arhitect, specializată în design interior.

Cele mai mari chirii pentru o garsonieră se plătesc în Cluj-Napoca, în vreme ce chiria cea mai scumpă pentru un apartament cu două camere se găseşte atât în Cluj, cât şi în Bucureşti.

Autorităţile locale sunt cele responsabile de centralizarea plăţilor afe­rente impozitelor pe lo­cuinţe, spun reprezentanţii Ministerului de Finanţe într-un răspuns la o solicitare ZF transmisă pornind de la o situaţie regăsită în mai multe localităţi din Ilfov şi chiar din Bucureşti: necon­cor­danţa dintre numărul de lo­cuinţe livrate anual rapor­tate de Institutul Naţional de Statistică şi realitatea din teren.